ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2064/2019

Ședința publică din data de 13 noiembrie 2019

Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 2283/18.09.2018, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 1038/26.04.2018, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimații Colegiul Național Pedagogic "Ștefan Velovan" și Inspectoratul Școlar Județean Dolj.

A. a formulat cerere de revizuire a deciziei indicate mai sus, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., solicitând schimbarea ei în tot, în sensul admiterii apelului.

Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova la data de 08.05.2019.

În susținerea ipotezei reglementate de art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., revizuenta a invocat sentința nr. 651/21.03.2019, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, apreciind că această hotărâre reprezintă un înscris nou de care nu s-a putut folosi, întrucât a fost pronunțată după soluționarea apelului. A arătat că, în mod inevitabil, soluția instanței de apel ar fi fost alta dacă, la data pronunțării hotărârii atacate, se cunoștea practica recentă, unitară, construită ulterior soluționării cererii sale.

Din perspectiva motivului de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuenta a arătat că decizia atacată cu revizuire este rezultat al unei greșite aplicări a Legii nr. 153/2017 și a invocat contrarietatea existentă între hotărârea a cărei revizuire se solicită și sentința nr. 651/21.03.2019, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale; în mod expres, revizuenta a pretins anularea celei dintâi hotărâri.

La 12.06.2019 revizuenta a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 14 alin. (1) din Legea nr. 153/2017.

Prin decizia nr. 1858/26.06.2019, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și a respins ca nefondată cererea de revizuire formulată întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Cât privește excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Craiova în soluționarea cererii de revizuire întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanța a făcut aplicarea art. 510 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căruia în cazul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre, în speță la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 02.10.2019.

Examinând cererea de revizuire, prin prisma motivului invocat, Înalta Curte reține următoarele:

Calea extraordinară de atac a revizuirii este reglementată de dispoziții de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege.

Obiectul prezentei revizuiri îl constituie decizia nr. 2283/18.09.2018 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, despre care revizuenta susține că este contrară sentinței nr. 651/21.03.2019 pronunțate de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, într-un litigiu privind alte părți.

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. "Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Așadar, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: existența unor hotărâri judecătorești definitive, care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile judecătorești în cauză să fie pronunțate în dosare diferite; să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză; în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi analizat.

Rațiunea reglementării în discuție o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea puterii lucrului judecat, acest motiv de revizuire urmărind anularea hotărârii care încalcă autoritatea de lucru judecat a uneia pronunțate anterior, numai dacă sunt îndeplinite, cumulativ, condițiile prezentate mai sus.

Prin urmare, de esența revizuirii este că dispoziția de anulare nu poate viza decât ultima hotărâre, pentru că ea este cea care are aptitudinea de a nega puterea de lucru judecat a celei dintâi.

Prin raportare la aceste considerații de principiu, Înalta Curte constată că decizia nr. 2283/18.09.2018 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, ce se solicită a fi revizuită, este anterioară celei în raport cu care se invocă a fi contrară, aspect ce relevă inadmisibilitatea demersului judiciar avut în vedere de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în sensul urmărit de către autoarea lui, pentru că încălcarea principiului autorității de lucru judecat presupune ca hotărârea contrară să fie anterioară celei atacate, nu ulterioară.

Nefiind îndeplinită această cerință de admisibilitate, devine inutilă analiza celei privind tripla identitate de părți, obiect și cauză, impuse de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pe care, de altfel, însăși revizuenta nu o consideră întrunită.

În considerarea acestor argumente, Înalta Curte, în temeiul art. 513 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 2283/18.09.2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.

Cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 noiembrie 2019.