ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1629/2019

Ședința publică din data de 4 octombrie 2019

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 845 din data de 6 decembrie 2018, Tribunalul Mehedinți a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN MEHEDINȚI.

A fost obligat pârâtul la recalcularea drepturilor salariale cuvenite reclamantei aferente perioadei 01.08.2015-30.11.2015, prin aplicarea majorării de 12% a salariului de bază, conform O.U.G. nr. 83/2014.

A fost obligat pârâtul la recalcularea drepturilor salariale majorate conform O.U.G. nr. 83/2014, O.U.G. nr. 54/2015 și O.U.G. nr. 9/2017, luând în considerare majorarea de 12% dispusă mai sus, pentru perioada 01.12.2015-30.06.2017.

A fost obligat pârâtul la plata diferențelor de drepturi salariale dintre drepturile salariale calculate conform dispozițiilor de mai sus și cele efectiv încasate pe perioada 01.08.2015-30.06.2017, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărui drept și până la data plății efective și a dobânzii legale.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta A. și pârâtul INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN MEHEDINȚI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 624/2019 din 12 martie 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2018, definitivă, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 845 din data de 6 decembrie 2018 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu apelantul-pârât INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN MEHEDINȚI.

A admis apelul declarat de pârâtul INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN MEHEDINȚI împotriva aceleiași sentințe, pe care a schimbat-o, în sensul că a respins, în totalitate, acțiunea.

Prin cererea transmisă prin poștă la data de 25 aprilie 2019, înregistrată la data de 3 mai 2019 pe rolul Curții de Apel Craiova, secția I civilă sub numărul de dosar x/2019, reclamanta A. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 624/2019 din 12 martie 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2018 de aceeași instanță, în principal ca urmare a faptului că instanța de apel nu a avut în vedere dispozițiile Legii nr. 284/2010 și ale Legii nr. 153/2017.

În subsidiar, a arătat că în cauză sunt incidente prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., ca urmare a faptului că hotărârea a cărei anulare se solicită încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 538 din data de 5 martie 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2018, precum și a deciziei civile nr. 762 din data de 21 martie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018, ambele ale Curții de Apel Craiova, secția I civilă

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1, 6 și 8 C. proc. civ.

La data de 25 iunie 2019, prin decizia civilă nr. 1840, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondată, cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 1 și 6 din C. proc. civ. formulată de revizuenta A., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN MEHEDINȚI.

A disjuns cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

A admis excepția necompetenței materiale în soluționarea cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile anterior menționate și a declinat competența de soluționare a acestei cereri în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La data de 15 iulie 2019, pe rolul secției a II-a Civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost înregistrată, sub numărul de dosar x/2019, cererea de revizuire formulată de reclamanta A., întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., fiind fixat termen pentru judecarea cererii la data de 4 octombrie 2019.

Examinând, cu prioritate, excepția tardivității formulării cererii de revizuire, invocată din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 224 C. proc. civ. raportat la cele ale art. 248 alin. (1) din același cod, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, în cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Coroborând dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. cu prevederile art. 634 din același cod, termenul de o lună în care se poate formula cerere de revizuire împotriva unei hotărâri judecătorești definitive este socotit de la data pronunțării respectivei hotărâri, indiferent de momentul când partea interesată a luat cunoștință de motivele hotărârii atacate, iar acest fapt nu este de natură a încălca sau restrânge niciun drept procesual al părții.

În cauză, "ultima hotărâre" este decizia civilă nr. 624/2019 din 12 martie 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2018 de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, hotărâre a cărei anulare se solicită și în raport cu care instanța de revizuire este chemată să facă aplicarea textului art. 513 alin. (4) din C. proc. civ.

În raport cu data pronunțării acestei hotărâri - 12 martie 2019, termenul legal de revizuire prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., calculat potrivit regulii stipulate de art. 181 alin. (3) C. proc. civ. pentru termenele statornicite pe luni, s-a împlinit la data de 12 aprilie 2019, anterior datei de 25 aprilie 2019 la care a fost promovată cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. .

Potrivit art. 10 alin. (1) C. proc. civ., părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător.

Neexercitarea dreptului procesual în cadrul termenului imperativ stabilit de lege, atrage sancțiunea prevăzută de art. 185 alin. (1) C. proc. civ., care este decăderea din exercitarea dreptului, actul de procedură făcut peste termen fiind lovit de nulitate.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prescrise de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

Obligația de exercitare a drepturilor procesuale în cadrul termenelor legale este expresia aplicării principiului privind dreptul persoanelor la judecarea procesului în mod echitabil și într-un termen rezonabil, așa cum este prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În speță, revizuenta a încălcat dispozițiile imperative ale art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., deoarece, astfel cum s-a arătat, aceasta a formulat cererea cu depășirea termenului de o lună prevăzut de textul legal menționat, împrejurare față de care, dată fiind prioritatea soluționării excepției de tardivitate, celelalte excepții invocate sau aspecte subsumate motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu vor mai fi analizate, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) din același cod, excepția tardivității cererii de revizuire fiind o excepție de procedură, absolută și peremptorie, ce face de prisos examinarea acestora.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 624/2019 din 12 martie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 624/2019 din 12 martie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 octombrie 2019.