ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4886/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Reclamantul P.I. a chemat în judecată

pe pârâții Statul Român prin. Inspectoratul Județean al Poliției Cluj, Statul

Român prin

Ministerul Finanțelor Publice, Poliția

Municipiului Gherla, Poliția comunei Mintiul Gherlii, Poliția comunei Fizeșu

Gherlii pentru obligarea lor la plata sumei de 1.000.000 euro reprezentând

daune morale, motivând că la data de 4 iulie 2007 a fost atacat de către

lucrătorii poliției F.G., M.G. și cei de la Poliția municipiului Gherla,

provocându-i leziunile descrise în certificatul medico-legal emis la 6 iulie

2007.

Prin sentința civilă nr. 932/2011 din

10 noiembrie 2011, Tribunalul Cluj, secția civilă, a respins acțiunea în

contradictoriu cu Poliția Municipiului Gherla, Poliția comunei Mintiul Gherlii

și Poliția comunei Fizeșu Gherlii, a admis excepția prescripției dreptului la

acțiune și a respins ca fiind prescrisă acțiunea civilă formulată în

contradictoriu cu pârâtul Statul Roman prin Inspectoratul Județean al Poliției

Cluj, având ca obiect pretenții.

Curtea de Apel Cluj, secția I civilă,

a admis în parte apelul declarat de reclamant împotriva sentinței instanței de

fond pe care a anulat-o parțial și rejudecând cauza a respins acțiunea față de

Statul Român prin Inspectoratul Județean al Poliției Cluj; a respins excepția

prescripției extinctive și a menținut restul dispozițiilor, așa cum rezultă din

decizia civilă nr. 22/A/2012 din 15 martie 2012.

Împotriva acestei decizii reclamantul

P.I. a declarat recurs.

În motivarea recursului a prezentat

situația de fapt arătând că poliția s-a implicat într-o executare silită care

era atributul executorului judecătoresc și că polițiștii care l-au torturat și

l-au supus unor tratamente inumane violându-i domiciliul, nu au avut mandat de

arestare, iar instanțele de judecată încălcând art. 2 din Legea nr. 303/2004,

au respins acțiunea din motive pe care nu le înțelege, neluând în discuție suma

solicitată.

A solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei și sentinței atacate cu trimiterea spre rejudecare la instanța

de fond.

Înalta Curte, din oficiu, a pus în

discuția părților excepția de nulitate a recursului cu raportare la

dispozițiile art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., conform art.

137 C. proc. civ., constatând următoarele:

Potrivit art. 302

1

alin.

(1) lit. c) Coci procedură civilă cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea

nulității motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și

dezvoltarea lor.

Art. 306 alin. (2) și (3) C. proc.

civ. prevede că motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de

către instanțe de judecată și că indicarea greșită a motivelor de recurs nu

atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea

lor într-unui din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Raportând textele legale menționate mai

sus la cererea de recurs, Înalta Curte constată că aceasta nu conține motive de

nelegalitate a deciziei atacate, recurenta făcând doar aprecieri asupra

situației de fapt, cu mențiunea că nu cunoaște motivele pentru care i-a fost

respinsă acțiunea și nici nu înțelege soluția din apel, fără a preciza însă în

ce constă nelegalitatea soluției instanței de apel, astfel că în recursul său

nu au fost dezvoltate motive care să permită încadrarea acestora în vreunul din

punctele art. 304 C. proc. civ.

Cum casarea sau modificarea deciziei

atacate este posibilă numai în cazurile prevăzute de art. 304 C. proc. civ.,

iar conform art. 302

1

alin. (1) lit. c) din același cod, cererea de

recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate

și dezvoltarea lor și cum recurentul nu s-a conformat acestor exigențe legale,

având în vedere, deopotrivă, și inexistența motivelor de ordine publică, care

să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc. civ. și că motivele dezvoltate

de recurent nu pot fi încadrate în niciunul din motivele prevăzute de art. 304 C.

proc. civ., neputând fi acoperită nulitatea recursului conform art. 306 alin.

(3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția invocată și va constata

nulitatea cererii de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea cererii de recurs

formulată de reclamantul P.I. împotriva deciziei civile nr. 22/A/2012 din 15

martie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

6 decembrie 2012.