ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1438/2019

Ședința publică din data de 24 septembrie 2019

Asupra recursului, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 2211/2018 din 17 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, ca inadmisibilă și s-a respins apelul formulat de apelantul-reclamant A., împotriva sentinței civile nr. 5599/01.09.2018 pronunțate de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa de Asigurări a Avocaților, ca nefondat.

Curtea de apel a reținut, în esență, că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (3) din Legea nr. 72/2016 nu este invocată de reclamantul A. prin raportare la texte constituționale concrete și precis determinate, ci se pretinde încălcarea Constituției în spiritul ei, motiv pentru care cererea de sesizare a Curții Constituționale este inadmisibilă.

Împotriva soluției de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale a formulat recurs, în termen legal, reclamantul A., fără a motiva în drept cererea de recurs. Recurentul a precizat că nu a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (3) din Legea nr. 72/2016 raportat la interpretarea textului, ci la imposibilitatea aplicării lui.

Intimata Casa de Asigurări a Avocaților a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, susținând că motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Examinând hotărârea atacată, în raport de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Cu titlu prealabil, instanța supremă constată că obiectul prezentului recurs îl reprezintă o hotărâre prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (3) din Legea nr. 72/2016.

În legătură cu acest obiect, se impune evocarea considerentelor deciziei nr. 321 din 9 mai 2017 (paragrafele 21 și 22), publicată în Monitorul Oficial al României nr. 580 din 20 iulie 2017, prin care Curtea Constituțională a statuat că recursul declarat împotriva soluției de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare cu excepția de neconstituționalitate este un remediu judiciar care nu preia niciunul dintre elementele și caracteristicile proprii recursului din C. proc. civ., având o fizionomie juridică proprie, în cadrul căruia se verifică legalitatea respingerii cererii de sesizare a Curții Constituționale prin prisma condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992.

În acest context, soluționarea prezentei căi de atac nu presupune încadrarea criticilor din cererea de recurs în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., ci numai verificarea legalității soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale prin prisma condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992.

Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia".

Corelativ, alin. (5) din același articol, dispune că dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau 3, instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale.

În speță, curtea de apel a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (3) din Legea nr. 72/2016, reținând că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate privind sesizarea instanței de contencios constituțional, având în vedere că reclamantul a invocat încălcarea Constituției în spiritul ei, fără a indica concret prevederile constituționale încălcate.

Neconstituționalitatea unui text legal nu poate fi evaluată în abstract și nici printr-o raportare generică la spiritul Constituției.

Potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizarea Curții Constituționale trebuie făcută în formă scrisă și motivată.

Motivarea excepției de neconstituționalitate se consideră îndeplinită prin indicarea textului din Constituție pretins încălcat.

Reclamantul A. a susținut, prin invocarea excepției de neconstituționalitate, existența unui caz de imposibilitate a aplicării dispozițiilor art. 34 alin. (3) din Legea nr. 72/2016, care ar fi contrare spiritului Constituției.

Mai mult, chiar reclamantul a precizat, în cuprinsul notelor scrise înregistrate la Tribunalul București la 30 august 2017, că:

"strict pe text, aliniatul 3 (al art. 34 din Legea nr. 72/2016) nu încalcă vreun articol din Constituție".

În jurisprudența sa constantă, fundamentată pe atribuțiile sale constituționale și legale, Curtea Constituțională și-a negat rolul de legiuitor pozitiv, respingând excepții de neconstituționalitate ce criticau situații de nereglementare legală, de vid legislativ sau de imposibilitate de aplicare a legii, subliniind că rolul său constituțional este de a verifica și scoate în afara fondului legislativ activ dispoziții de lege sau ordonanțe afectate de viciul neconstituționalității.

Instanța de judecată în fața căreia se ridică o excepție de neconstituționalitate este în măsură, în cadrul filtrului de admisibilitate, să verifice dacă sesizarea Curții Constituționale îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 2211/2018 din 17 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, cu privire la soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 septembrie 2019.