ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.02.2013

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 466/2013

HOTĂRÂRE
07.02.2013
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 466/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Prin Decizia nr. 1628

de la 1 iunie 2012, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a respins ca

nefondat recursul declarat de intervenientul M.P., a admis recursurile

declarate de reclamanții Consiliul Local al Municipiului Arad, Municipiul Arad

prin Primar și pârâții Ț.L., G.G. și G.F., a modificat în parte decizia

recurată în sensul că a respins cererea de intervenție proprie formulată de

P.G. în ceea ce privește boxa situată la subsol pe latura imobilului dinspre

strada V.G. în suprafață de 30,97 mp și a menținut în rest dispozițiile

deciziei civile recurate, cu motivarea că pretențiile intervenientului pot să

vizeze numai obiectul dedus judecății prin cererea principală nu și prin

cererea de intervenție a altui terț.

Împotriva acestei

decizii, P.G. și P.V. au formulat cerere de revizuire, indicând drept temei

dispozițiile art. 322 pct. 1 și 7 C. proc. civ.

În motivarea cererii,

revizuenții au arătat că decizia pronunțată de Curtea de Apel Timișoara este

contrară Deciziei nr. 487 din 6 decembrie 2011 a Tribunalului Arad, deoarece,

în baza acelorași înscrisuri existente la dosar, s-a constatat că boxa situată

la subsol pe latura imobilului dinspre strada V.G. este inclusă în componența

apartamentului nr. 1 și aparține revizuenților, fiind cumpărată prin contractul

de vânzare -cumpărare nr. 4280/1999. Au învederat, totodată, că decizia

pronunțată de Curtea de Apel Timișoara nu poate fi dusă la îndeplinire,

deoarece a creat situații contradictorii, soluționându-se diferit același

raport juridic în fața a două instanțe diferite.

Analizând cererea de

revizuire formulată, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru

următoarele considerente:

Art. 322 pct. 1 C.

proc. civ. se referă la situația în care dispozitivul nu poate fi pus în

executare, deoarece, dacă s-ar executa una dintre dispoziții, s-ar ajunge la

neexecutarea celorlalte. Or, în speța dedusă judecății, se constată că

revizuenții se referă la hotărâri potrivnice date în același dosar, în calea de

atac a apelului - Decizia nr. 487 din 6 decembrie 2011 a Tribunalului Arad,

respectiv în calea de atac a recursului - Decizia nr. 1628 de la 1 iunie 2012 a

Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.

În aceste condiții,

revizuenții ar fi trebuit să indice dispozițiile contradictorii din cuprinsul

aceleiași decizii și nu dispoziții contradictorii ale celor două hotărâri

pronunțate în faze procesuale diferite. Dispozitivul prin care s-a respins

cererea de intervenție proprie și s-au menținut celelalte dispoziții nu

îndeplinește condiția cerută de art. 322 pct. 1 C. proc. civ., deoarece acestea

nu sunt susceptibile de a fi aduse la îndeplinire prin însăși natura lor.

Nefondat este și

motivul de revizuire întemeiat pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,

deoarece, pentru a exista contrarietate de hotărâri, este necesar ca aceasta să

fie între dispozitivele celor două hotărâri care dobândesc autoritate de lucru

judecat și nu între hotărâri pronunțate în același dosar în exercitarea căilor

de atac.

Înalta Curte reține

că, prin reglementarea art. 322 pct. 7 C. proc. civ., s-a urmărit crearea unei

căi de rezolvare a situațiilor în care, judecându-se separat două dosare și

neobservându-se existența lucrului judecat, se ajunge la hotărâri potrivnice

ale căror dispozitive nu se pot concilia. În cadrul aceluiași proces, însă, nu

se poate ajunge la hotărâri potrivnice, întrucât, chiar dacă în diferite faze,

soluțiile pot fi diferite de cele anterioare, în final se va pronunța o singură

hotărâre irevocabilă.

Față de

considerentele expuse, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată

de revizuenții P.G. și P.V. împotriva Deciziei nr. 1628 din 21 iunie 2012,

pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.

Respinge cererea de

revizuire formulată de revizuenții P.G. și P.V. împotriva Deciziei nr. 1628 din

21 iunie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 7 februarie 2013.

Procesat de GGC - DG

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-05-28
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2909/2013
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin decizia nr. 6989 din 15 noiembrie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanții I.A., B.D. și A.I., de pârâții Mun
ÎCCJ 2013-12-05
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5652/2013
prin Primar, împotriva Deciziei civile nr. 133 din 3 iulie 2012 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, a casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță. S-a reținut că prin Decizia nr. 133 din 3 iulie 201
ÎCCJ 2013-11-06
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5045/2013
1997 al Judecătoriei Arad, respinsă prin Sentința civilă nr. 5813 din 4 noiembrie 1999, menținută prin respingerea apelului conform Deciziei civile nr. 337 din 29 februarie 2000 a Tribunalului Arad, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 2152
ÎCCJ 2014-11-05
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3014/2014
Legii nr. 10/2001 din cadrul Primăriei Municipiului Arad nu i-a comunicat niciun înscris din care să rezulte suprafața care urma să îi fie ofertată ca măsură compensatorie prin echivalent, locul unde aceasta este amplasată și modul în care
ÎCCJ 2014-10-16
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2757/2014
1996, și art. 480 C. civ. Învestită cu soluționarea cauzei, Judecătoria Timișoara, secția I civilă, prin Sentința civilă nr. 23211 din 15 noiembrie 2012 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș. Printr-o
Sursă