ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1240/2019

Ședința publică din data de 7 iunie 2019 Deliberând asupra cererii de revizuire, constată următoarele: I. Prin decizia nr. 385 din 7 martie 2017 pronnțată în dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta-revizuentă A. împotriva deciziei civile nr. 217/2016 din 31 octombrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă. Totodată, a obligat recurenta-revizuentă la plata către intimata A. a sumei de 2.500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în esență, incidența dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 328 și art. 377 alin. (2) pct. 5 din același cod, având în vedere că în speță recurenta-revizuentă A. a promovat recurs împotriva unei decizii irevocabile, pronunțate în calea extraordinară de atac de retractare a revizuirii unor decizii, de asemenea irevocabile.

II. Împotriva acestei decizii contestatoarea A. a formulat contestație în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 317 pct. 2 alin. (2) C. proc. civ. din 1865 și art. 318-320 din același cod. Prin decizia nr. 804 din 9 mai 2017, irevocabilă, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a respins, ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 385 din 07 martie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2016. A obligat contestatoarea A. la plata către intimata A. a sumei de 1.190 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată. III. Împotriva acestei decizii, revizuenta A. a formulat cererea de revizuire ce face obiectul prezentei cauze.

În memoriul depus la dosar în susținerea cererii, a invocat, în esență, că hotărârea a cărei revizuire o solicită a fost pronunțată de un complet de judecată incompatibil să soluționeze cauza, deoarece unul dintre membrii completului de judecată a fost doamna judecător B.. Totodată, a susținut că în mod nelegal a procedat instanța respingând, ca inadmisibilă, contestația în anulare, după ce, în prealabil, i-a respins și cererea de acordare a unui nou termen de judecată. A solicitat judecarea cauzei de către o altă secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție, excluzând judecarea cauzei de secția a II-a Civilă a instanței supreme. A mai arătat că solicită judecarea cauzei de către o altă instanță, care să îi respecte dreptul la apărare, cu respectarea desfășurării unui proces echitabil în sala de judecată și nu cu folosirea abuzului de funcție prin respingerea cererii formulate de acordare a unui nou termen de judecată.

În consecință, a solicitat anularea deciziei nr. 804 din 9 mai 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2017, apreciind că aceasta este lovită de nulitate absolută. În drept, a invocat dispozițiile art. 322 pct. 1, 2, 4, 5, 6, 7 și 8 din C. proc. civ. din 1865. La data de 22 martie 2019, intimații A. și C. au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat, în principal, respingerea cererii de revizuire ca fiind tardiv formulată, iar în subsidiar, ca inadmisibilă. Au solicitat obligarea revizuentei la plata cheltuielilor de judecată și judecata cauzei în lipsă. IV. Examinând cu prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) și art. 322 din C. proc. civ.

din 1865, excepția inadmisibilității cererii de revizuire, Înalta Curte urmează să o admită, pentru următoarele considerente: Revizuirea este o cale de atac extraordinară, de retractare, care poate fi exercitată exclusiv împotriva hotărârilor rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a hotărârilor date de instanța de recurs, atunci când evocă fondul. Admisibilitatea căii extraordinare de atac a revizuirii se examinează restrictiv, în raport cu obiectul și motivele de revizuire prevăzute de art. 322 alin. (1) din C. proc. civ. din 1865. Sub un prim aspect, se constată că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul de lege anterior menționat cu privire la obiectul cererii de revizuire, deoarece decizia a cărei revizuire se solicită nu vizează o hotărâre rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, nici o hotărâre ce evocă fondul, pronunțată în recurs.

În mod diferit, prin decizia nr. 804 din 9 mai 2017, a cărei revizuire se solicită, a fost respinsă, ca inadmisibilă, o contestație în anulare. Sub un al doilea aspect, al motivelor de revizuire prevăzute de lege, Înalta Curte reține că revizuirea este o cale extraordinară de atac ce nu poate fi exercitată pentru alte motive decât cele prevăzute de lege, fiind inadmisibilă repunerea în discuție a unor probleme de fond, a modului de analiză și rezolvare a cererilor formulate de părți sau a altor fapte și împrejurări care au fost discutate de instanțe cu ocazia rezolvării litigiului în fond.

Interesul legat de stabilitatea hotărârilor judecătorești definitive, precum și a raporturilor juridice care au fost supuse controlului instanțelor prin hotărârile respective a impus ca legea să stabilească riguros și limitativ cazurile și motivele pentru care se poate exercita această cale de atac, precum și modul în care acestea pot fi probate, în condițiile în care revizuirea presupune o nouă judecată, în temeiul unor elemente noi, necunoscute instanței la data pronunțării hotărârii a cărei revizuire se solicită. Din această perspectivă, din lectura memoriilor depuse la dosar de către revizuentă, Înalta Curte constată că aceasta a invocat doar formal, generic, dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 1, 2, 4, 5, 6, 7 și 8 din C. proc.

civ. din 1865, în realitate niciunul din aspectele învederate instanței de revizuire nu poate fi analizat din perspectiva motivelor strict și limitativ prevăzute de lege, fiind depășite, astfel, limitele examinării permise în cadrul revizuirii. Or, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept. În consecință, în baza considerentelor anterior expuse, constatând că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 322 alin. (1) din C. proc.

civ. din 1865, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta A., ca inadmisibilă. În ceea ce privește solicitarea privind obligarea revizuentei la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte constată că la dosar a fost depusă, la fila x, chitanța nr. x din data de 15 martie 2019 emisă de S.C.A. D., atestând plata de către intimata A. a sumei de 952 RON, reprezentând contravaloarea facturii nr. x/2019 pentru dosarul nr. x/2019. Se apreciază că, în raport cu obiectul și complexitatea cauzei, acest cuantum al onorariului avocațial este excesiv, motiv pentru care, în raport cu dispozițiile art. 274 alin. (3) din C. proc. civ. din 1865, Înalta Curte îl va reduce, considerând că suma de 500 de RON este una proporțională cu activitatea desfășurată de apărător în prezenta cauză.

Prin urmare, în baza art. 274 alin. (1) și (3) din C. proc. civ. din 1865, Înalta Curte va obliga revizuenta A. la plata către intimata A. a sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial redus. PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 804 din 09 mai 2017 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017. Obligă revizuenta A. la plata către intimata A. a sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial redus. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 iunie 2019.