ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5517/2019

Ședința publică din data de 13 noiembrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea depusă în cadrul dosarului nr. x/2019 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 12 iunie 2019, înregistrată pe rolul aceleiași instanțe sub nr. x/2019/a1.1, recurentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimații Avocatul Poporului și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 C. proc. civ.

Prin încheierea din 21 iunie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019.1, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de recurentul A. de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 C. proc. civ., ca inadmisibilă.

Împotriva încheierii din 21 iunie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019.1, recurentul A. a declarat recurs, susținând, în esență, că încheierea atacată este lovită de nulitate, conform dispozițiilor art. 176 alin. (5) din C. proc. civ.. În opinia sa, ședința de judecată nu a fost publică, întrucât la termenul din 21.06.2019 a fost pronunțată o încheiere de ședință (secretă). Recurentul apreciază că, prin lipsa publicității ședinței de judecată, i-a fost încălcat dreptul la judecarea cauzei într-o ședință publică, drept garantat și recunoscut de art. 6 par. 1 din CEDO și art. 47 par. (2) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (CDFUE) și i s-a cauzat o vătămare, care nu poate fi înlăturată decât prin casarea încheierii atacate.

A mai arătat recurentul că este nelegală soluția de respingere a cererii sale privind sesizarea Curții Constituționale, întrucât a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor privind publicitatea ședinței de judecată.

4.1. Prin întâmpinare, intimatul Avocatul Poporului a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare și excepția tardivității formulării cererii de recurs, cu consecința anulării recursului, în ipoteza admiterii oricăreia dintre excepțiile invocate, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

4.2. Legal citat, intimatul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nu a formulat întâmpinare în cauză.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând excepția nulității recursului pentru declararea tardivă a căii de atac, invocată de intimatul Avocatul Poporului prin întâmpinare, în temeiul art. 248 alin. (1), aplicabil în virturtea normei de trimitere de la art. 494 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția este întemeiată.

În prealabil, se constată că intimatul Avocatul Poporului a invocat prin întâmpinare și excepția nulității recursului pentru nemotivare.

În ordinea de soluționare a excepțiilor, Înalta Curte se va pronunța mai întâi asupra excepției de tardivitate a recursului, deoarece nerespectarea termenului de declarare a căii de atac determină, ca efect al decăderii, pierderea dreptului nevalorificat în termenul legal. Prin constatarea decăderii, admiterea acestei excepții exclude cercetarea celorlalte aspecte invocate.

În cauză, regimul căii de atac este reglementat de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia:

"(...) încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. (...)"

Încheierea recurată a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 21 iunie 2019, de la acest moment începând să curgă termenul de declarare a recursului, de 48 de ore, stabilit de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

Or, în condițiile în care încheierea atacată a fost pronunțată la 12.06.2019, iar cererea de recurs a fost depusă prin poștă la data de 25.06.2019 și înregistrată la Registratura Înaltei Curți la data de 28.06.2019, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii atacate a fost declarat cu nerespectarea termenului de 48 de ore, conform art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

Pentru considerentele expuse, constatând că excepția nulității recursului ca urmare a declarării tardive a căii de atac, invocată de intimatul Avocatul Poporului prin întâmpinare, este întemeiată, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., va anula recursul declarat de recurentul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 21 iunie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 noiembrie 2019.