ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4052/2019

Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x la data de 08.01.2019, reclamanta Comuna Zagon în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să constate ca fiind nelegală și netemeinică rezilierea contractului pentru finanțare nerambursabilă nr. x/29.08.2011 intervenit între părți și să se dispună anularea integrală a Deciziei nr. 160/DCD/27.08.2018 și a actului de comunicare a ei sub nr. x/19.09.2018 prin care pârâta a sistat definitiv și a reziliat unilateral contractul în cauză și a dispus recuperarea sumei de 837.179,65 RON, cu accesoriile (dobânzi și majorări de întârziere) prevăzute de Codul de procedură fiscală, virate de pârâtă către reclamantă în temeiul contractului menționat, precum și suspendarea executării Deciziei atacate până la soluționarea definitivă a cauzei, cu cheltuieli de judecată.

Hotărârea primei instanțe. Prin încheierea de ședință din data de 23.01.2019 Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a respins excepția necompetenței materiale a Curții de Apel. A respins cererea formulată de reclamanta Comuna Zagon, în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, având ca obiect suspendarea executării Deciziei nr. 160/DCD/27.08.2018 emise de către pârâtă, până la soluționarea pe fond a cauzei.

Cererea de recurs. Împotriva încheierii de ședință din data de 23.01.2019 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal as declarat recurs reclamanta Comuna Zagon.

Apărările formulate în cauză. Prin întâmpinarea formulată, intimatul-pârât a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate.

Procedura de soluționare a recursului. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal. Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția din 14 aprilie 2019 s-a fixat termen de judecată la data de 18 septembrie 2019.

Decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând cererea de recurs, prin prisma dispozițiilor incidente, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 248 din C. proc. civ., pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., "(1) Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc." Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ: "Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare." Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă fără putință de tăgadă că sentința recurată a fost comunicată reclamantei la data de 30.01.2019, iar cererea de recurs a fost depusă la data de 07.02.2019 . Potrivit art. 186 C. proc. civ., republicat: "(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac. (3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen." Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.: "(1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează; 2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește". În raport de aceste dispoziții rezultă fără putință de tăgadă că la data de 30.01.2019 funcționarul sau persoana însărcinată cu primirea corespondenței a semnat de primirea hotărârii pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, iar de la acest moment începe să curgă termenul de 5 zile pentru declararea recursului, ultima zi în care recurenta-reclamantă putea depune cererea de recurs fiind data de 06.02.2019. Conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ.: "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel." În raport de aceste dispoziții, Înalta Curte constată că cererea de recurs a fost depusă cu depășirea termenului legal.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 248, art. 185 coroborat cu art. 186 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va recursul, ca tardiv formulat. PENTRU ACESTE MOTIVE,