ÎCCJ, Decizia nr. 244/2017

Decizia civilă nr. 244/2017

Asupra admisibilității în principiu a recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 09.04.2015 pe rolul Tribunalului Timiș, creditoarea A. SRL a solicitat deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea B. SRL pentru plata unei creanțe certe, lichide și exigibile în sumă de 92.887,91 lei, formată din suma de 85.241, 81 lei, aferentă unui bilet la ordin, și suma de 7.646,10 lei, reprezentând cheltuieli cu executarea silită.

Prin sentința comercială nr. 1472 din 24 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. x/30/2015, Tribunalul Timiș, secția a II-a civilă, a hotărât, printre altele, următoarele: (i) admite cererea formulată de creditoarea SC A. SRL pentru deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoare SC B. SRL; (ii) în temeiul art. 72 alin. (6) din Legea nr. nr. 85/2014, deschide procedura generală de insolvență împotriva debitoarei SC B. SRL; (iii) fixează termenul limită pentru depunerea creanțelor la data de 13.11.2015; (iv) fixează termenul limită pentru verificarea creanțelor, întocmirea, afișarea și comunicarea tabelului preliminar al creanțelor la data de 03.12.2015; (v) debitorul, creditorii și orice altă parte interesata vor putea să formuleze contestații la tabelul preliminar al creanțelor, în termen de 7 zile de la publicarea acestui tabel în Buletinul Procedurilor de Insolvență.

Împotriva sentinței comerciale menționate la pct. 2, a declarat apel debitoarea SC B. SRL, care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. x/30/2015/a1.

Prin decizia nr. 1050 din 19 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. x/30/2015/a1, Curtea de Apel Timișoara a respins apelul declarat de debitoarea SC B. SRL împotriva sentinței menționate la pct. 2.

Tabelul preliminar de creanțe întocmit pentru debitoarea B. SRL, în care este menționată suma de 39.887,91 lei, reprezentând creanța solicitată de A. SRL, a fost depus la Tribunalul Timiș și a fost publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. T2139 din 23 decembrie 2015.

În temeiul art. 111 din Legea nr. 85/2014, debitoarea B. SRL a formulat contestație la tabelul preliminar de creanțe, în sensul modificării tabelului și respingerii cererii de înscriere în tabel a creanței solicitate de A. SRL în cuantum de 39.887,91 lei. Contestația a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr. x/30/2015/a2.

Prin sentința civilă nr. 237 din 18 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/30/2015/a2, Tribunalului Timiș a admis contestația formulată de contestatoarea debitoare SC B. SRL împotriva tabelului preliminar de creanțe și a dispus înlăturarea din tabel a creanței creditoarei SC A. SRL, în cuantum de 39.887,91 lei.

Împotriva sentinței menționate la pct. 4, a declarat apel creditoarea SC A. SRL, care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. x/30/2015/a2.

Prin decizia civilă nr. 501/A din 14 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/30/2015/a2, Curtea de Apel Timișoara a respins apelul declarat de SC A. SRL împotriva sentinței menționate la pct. 4.

Prin cererea de revizuire înregistrată la data de 4 iulie 2016 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, revizuenta A. SRL a formulat cerere de revizuire în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând anularea sentinței civile nr. 237 din 18 februarie 2016 a Tribunalului Timiș, secția a II-a civilă și a deciziei civile nr. 501/A din 14 iunie 2016 a Curții de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, susținând, în esență, că acestea sunt potrivnice și încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, respectiv a sentinței nr. 1472 din 24 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. x/30/2015 al Tribunalului Timiș, și a deciziei nr. 1050 din 19 noiembrie 2015 a Curții de Apel Timișoara.

Prin decizia civilă nr. 1535 din 29 septembrie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire menționată la pct. 6.

II. Recursul declarat împotriva deciziei menționate la pct. I.7.

Împotriva deciziei menționate la pct. I.7, a declarat recurs revizuenta SC A. SRL, solicitând admiterea recursului, casarea în tot a deciziei atacate și, în rejudecare, admiterea cererii de revizuire și anularea sentinței civile nr. 237 din 18 februarie 2016 pronunțată de Tribunalului Timiș în Dosarul nr. x/30/2015/a2 și a deciziei nr. 501 din 14 iunie 2016, pronunțată în apel de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. x/30/2015/a2, ca urmare a admiterii cererii de revizuire formulată în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susținând, în esență, că hotărârile judecătorești a căror anulare o solicită sunt hotărâri definitive potrivnice, care încalcă autoritatea de lucru judecat a hotărârilor menționate la pct. I.2 și pct. I.3.

Recurenta invocă motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 7 și 8 C. proc. civ., susținând că, prin hotărârea atacată au fost încălcate regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, a fost încălcată autoritatea de lucru judecat și mai multe norme de drept material.

Prin criticile formulate în cadrul memoriului de recurs, recurenta-revizuentă reia ad litteram susținerile din cuprinsul cererii de revizuire, care a fost soluționată prin decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, ce formează obiectul prezentului recurs.

III. Procedura de filtrare a recursului

Prin raportul asupra admisibilității în principiu, întocmit în temeiul art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., magistratul raportor a verificat îndeplinirea condițiilor de admisibilitate, apreciind că este incidentă sancțiunea nulității recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 22 mai 2017, completul de filtru a dispus comunicarea către părți a raportului, cu mențiune că pot formula în scris un punct de vedere.

Raportul a fost comunicat părților.

Recurenta SC A. SRL a formulat punct de vedere asupra raportului, înregistrat la dosar la data de 16.06.2017, prin care arată că nu este incidentă sancțiunea nulității recursului, deoarece au fost arătate expres motivele e nelegalitate, în sensul că prima instanță a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, a încălcat autoritatea de lucru judecat și mai multe dispoziții legale, norme de drept material, conform art. 488 alin (1) pct. 5, 7 și 8 C. proc. civ.

Intimata SC B. SRL a formulat punct de vedere, înregistrat la dosar la data de 20.06.2017, prin care achiesează la concluziile raportului în ceea ce privește incidența sancțiunii nulității recursului.

Procedând la examinarea recursului în temeiul art. 493 alin. (5) și (6) C. proc. civ., completul de filtru reține aspectele arătate în continuare.

Cererea de recurs îndeplinește cerințele prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a)-c) și e) C. proc. civ., recursul a fost declarat în condițiile art. 513 alin. (6) C. proc. civ. și cu respectarea termenului prevăzut de art. 485 alin. (1) C. proc. civ., calculat conform art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

În ceea ce privește motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sunt incidente dispozițiile art. 483 alin. (1) lit. d) și alin. (3) raportat la art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ., conform cărora:

„Art. 486 - Cererea de recurs

(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: (...)

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; (...)

(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Art. 489 - (1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).

(2) Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.”

Susținerile recurentei-revizuente expuse în cuprinsul cererii de recurs nu răspund cerințelor prevăzute de dispozițiile procedurale citate, întrucât nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Sub acest aspect, se reține că simpla afirmație a recurentei referitoare la nelegalitatea, netemeinicia și caracterul neprocedural al hotărârii atacate cu revizuire, aserțiunile cu privire la neatașarea tuturor dosarelor și critica lipsită de substanță cu privire la admiterea excepției nulității pentru nemotivarea căii de atac nu reprezintă veritabile critici de nelegalitate care să poată fi privite ca o dezvoltare a motivelor de recurs de natură a face posibilă încadrarea în motivele prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În consecință, Înalta Curte reține că cererea de recurs nu cuprinde o dezvoltare a motivelor de nelegalitate invocate care să permită încadrarea în ipotezele reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., fiind incidentă sancțiunea nulității prevăzută de art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., completul de filtru este în unanimitate de acord că este incidentă sancțiunea nulității recursului declarat de SC A. SRL.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de revizuenta SC A. SRL împotriva deciziei civile nr. 1535 din 29 septembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/1/2016.

Fără cale de atac, conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 septembrie 2017.