ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 574/2017

Decizia nr. 574/2017

Deliberând, asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, reține următoarele:

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la data de 9 februarie 2015, sub nr. x/30/2015, reclamanta SC A. SRL, în faliment, prin lichidator judiciar B. SPRL a solicitat obligarea pârâtei SC C. SRL la plata sumei de 7.973.410,92 RON, reprezentând contravaloarea facturilor neachitate, menționate în anexa la cerere, precum și a facturilor din 31 august 2012, din 28 august 2012, din 28 august 2012 și din 31 august 2012.

Prin Sentința civilă nr. 582 din 21 septembrie 2015 pronunțată de Tribunalul Timiș, secția a II-a civilă, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta SC A. SRL, societate în faliment, prin lichidator judiciar B. SPRL, în contradictoriu cu pârâta SC C. SRL. Fără cheltuieli de judecată.

Reclamanta SC A. SRL, prin lichidatori judiciari B. SPRL și C. SPRL, a formulat apel Sentinței civile nr. 582 din 21 septembrie 2015 pronunțată de Tribunalul Timiș, secția a II-a civilă.

Pe parcursul soluționării apelului, prin Încheierea din 15 martie 2016, Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, în baza dispozițiilor art. 75 din Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenței, a constatat suspendată de drept judecata apelului declarat de reclamanta SC A. SRL, prin lichidatori judiciari B. SPRL și C. SPRL, împotriva Sentinței civile nr. 582 din 21 septembrie 2015 pronunțată de Tribunalul Timiș, în contradictoriu cu pârâta intimată SC C. SRL.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamanta SC A. SRL, prin lichidatori judiciari B. SPRL și C. SPRL, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate și pe cale de consecință repunerea cauzei pe rolul instanței de judecată. Recursul nu a fost întemeiat în drept.

Recurenta-reclamantă susține că în mod neîntemeiat Tribunalul a respins acțiunea, motivat de faptul că pârâta a procedat la achitarea facturilor, întrucât aceasta a depus la dosarul cauzei un proces-verbal de stingere a datoriilor, însă acesta nu a fost recunoscut de reclamantă, fiind întocmit cu încălcarea dispozițiilor legale în materie de compensări între societăți cu datorii reciproce.

Recurenta precizează faptul că în urma deschiderii procedurii insolvenței împotriva pârâtei SC C. SRL, a formulat cerere de creanță, solicitând înscrierea în tabelul de creanțe întocmit împotriva debitoarei și cu suma de 7.973.410,92 RON, reprezentând contravaloarea facturilor emise de SC A. SRL și neachitate de pârâtă, însă această sumă nu a fost înscrisă.

Mai mult, arată că, în urma neînscrierii, recurenta a formulat contestație împotriva acestui tabel, care a fost respinsă chiar pe considerentul că această sumă nu a fost stabilită printr-un titlu, iar în contabilitatea debitoarei SC C. SRL a fost operat procesul-verbal de stingere a datoriilor întocmit în condiții care nu respectă condițiile de formă și de fond impuse de lege.

Recurenta consideră că în situația în care, pe de o parte, acest dosar ar rămâne suspendat, iar pe de altă parte, contestația împotriva tabelului preliminar de creanțe întocmit împotriva SC C. SRL a fost respinsă, recurentei i s-ar încălca dreptul la un proces echitabil și de asemenea la apărare, SC A. SRL nemaiavând nicio altă cale de a recupera această creanță.

Intimata-pârâtă SC C. SRL nu a depus întâmpinare.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul este admisibil.

Prin Încheierea din Camera de Consiliu din data de 16 noiembrie 2016 s-a dispus comunicarea raportului către părți potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Părțile nu au depus puncte de vedere asupra raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului.

Înalta Curte, examinând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru motivele ce se vor arăta.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în M. Of. la data de 25 iunie 2014, în temeiul căreia a fost deschisă procedura de insolvență a pârâtei debitoare, de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului.

Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererilor de admitere a creanțelor. Repunerea pe rol a acestora este posibilă doar în cazul desființării hotărârii de deschidere a procedurii, a revocării încheierii de deschidere a procedurii sau în cazul închiderii procedurii în condițiile art. 178. În cazul în care hotărârea de deschidere a procedurii este desființată sau, după caz, revocată, acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului pot fi repuse pe rol, iar măsurile de executare silită pot fi reluate. La data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, atât acțiunea judiciară sau extrajudiciară, cât și executările silite suspendate încetează.

Alin. (2) din același text legal amintit prevede că nu sunt supuse suspendării de drept prevăzute la alin. (1): a) căile de atac promovate de debitor împotriva acțiunilor unui/unor creditor/creditori începute înaintea deschiderii procedurii și nici acțiunile civile din procesele penale îndreptate împotriva debitorului; b) acțiunile judiciare îndreptate împotriva codebitorilor și/sau terților garanți.

Prin urmare, din interpretarea sistematică și literală a dispozițiilor legale evocate, rezultă că legiuitorul a înțeles să excepteze de la suspendarea de drept, căile de atac promovate de debitor împotriva acțiunilor unor creditori începute înaintea deschiderii procedurii.

În speță, așa cum s-a arătat, la data de 19 noiembrie 2015, prin Sentința comercială nr. 1.798 din 19 noiembrie 2015 pronunțată de Tribunalul Timiș s-a deschis procedura de insolvență împotriva debitoarei SC C. SRL, fiind desemnat administrator judiciar provizoriu consorțiul format din practicienii în insolvență D. IPURL și Cabinet Individual de Insolvență E.

Astfel cum rezultă din actele dosarului, deși acțiunea creditoarei a fost inițiată anterior deschiderii procedurii de insolvență (9 februarie 2015), apelul împotriva sentinței tribunalului a fost promovat de creditoarea SC A. SRL prin lichidatori judiciari B. SPRL și C. SPRL și nu de debitoare, așa cum impune alin. (2) al art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014.

Prin urmare, în mod corect, instanța de apel a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, fiind aplicabil motivul de suspendare de drept a căii de atac prevăzut de aceste dispoziții legale.

În consecință, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (6) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC A. SRL prin lichidatori judiciari B. SPRL și C. SPRL.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC A. SRL prin lichidatori judiciari B. SPRL și C. SPRL împotriva Încheierii din 15 martie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 martie 2017.

Procesat de GGC - N