ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2999/2018
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2999/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Prin cererea înregistrată pe ralul Judecătoriei Timișoara la data de 17 mai 2018, petentul A., la cererea creditorului B., a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitorului C., în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 4364 din 06.06.2011 pronunțată în dosarul nr. x/2010 al Judecătoriei Sectorului 6, prin poprire la terții popriți de pe raza Curții de Apel Timiș.
Prin sentința nr. 5266 din 23 mai 2018 Judecătoria Timișoara a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6, în considerarea domiciliului debitorului situat în municipiul București, sector 6, raportat la dispozițiile art. 651 din noul C. proc. civ.
Prin sentința nr. 4777 din 25 iunie 2018 Judecătoria Sector 6 București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara, a constatat intervenit conflictul negativ și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria Sector 6 București a reținut că, având în vedere data introducerii cererii de executare silită (07.01.2013), raportat la data intrării în vigoare a dispozițiilor noului C. proc. civ. (15.02.2013), executarea silită în discuție este supusă dispozițiilor vechiul C. proc. civ.
În atare situație, față de sediul terțului poprit (angajatorul S.C. D. SRL) care este situat în județul Timiș, raportat ia prevederile art. 373 pct. 2 C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Timișoara.
Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 22 alin. (3) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara, pentru argumentele ce succed:
Prealabil analizării oricăror chestiuni, Înalta Curte constată că, deși pe rolul Judecătoriei Timișoara cererea de încuviințare a executării silite a fost înregistrată la data de 17.05.2018, această procedură a fost declanșată prin cererea creditorului B. formulată la data de 07.01.2013, legea aplicabilă, respectiv dispozițiile vechiul C. proc. civ., raportându-se la acest moment» iar nu la cel al învestirii instanței cu cererea de încuviințare a executării silite.
Astfel, potrivit art. 453 alin. (1) din vechiul C. proc. civ., "poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit".
Întrucât, potrivit art. 373 alin. (2) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel și întrucât, prin cererea formulată, creditorul B. a solicitat, prin intermediul A., încuviințarea executării silite prin poprire asupra veniturilor debitorului C., la terțul poprit S.C. D. S.R.L., cu sediul în județul Timiș, se apreciază că revine Judecătoriei Timișoara competența de încuviințare a acestei cereri.
Cum sediul terțului poprit se află, așa cum s-a arătat, în circumscripția teritorială a Judecătoriei Timișoara, în raport de dispozițiile legale anterior menționate, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19.09.2018.