ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4034/2018

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin practicaua Deciziei nr. 1005 A din 25 septembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins cererea de intervenție formulată de A.

S-a constatat că formularea unei cereri de intervenție poate fi făcută sub condiția justificării de către persoana care a promovat-o a unui interes sau drept aflat în legătură cu procesul. În cauză, raportat la obiectul acțiunii, s-a reținut că intervenientul nu justifică un interes sau drept personal, pe care să se întemeieze cererea sa, aspectele invocate de parte neprezentând semnificație în contextul art. 61 C. proc. civ.

Împotriva acestei dispoziții a curții de apel, de respingere a cererii de intervenție accesorie, a declarat recurs A.

Recurentul a arătat că statul este format din cetățeni, iar terenurile statului sunt terenurile cetățenilor.

Plecând de la premisa expusă, recurentul a considerat că are interes ca Ordinul Prefectului nr. 27 din 23 ianuarie 2008 să fie cercetat în conformitate cu art. 22 C. proc. civ.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, prin rezoluția din 22 octombrie 2018, a stabilit prezentul termen de judecată, în ședință publică, cu citare părți, în vederea soluționării recursului, în raport de dispozițiile art. 64 alin. (4) C. proc. civ.

Analizând recursul, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs, motivele de casare fiind limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar art. 489 alin. (1) din cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3), care se referă la motivele de ordine publică.

În speță, verificând cererea de recurs, se constată că nu s-a realizat încadrarea motivelor formulate în cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., recurentul limitându-se a face considerații de ordin general, care, în opinia sa, îl îndreptățesc la admiterea cererii de intervenție accesorie.

Se reține, în aceste condiții, că recurentul nu a dedus judecății critici care să se încadreze în motivele de casare prevăzute limitativ la pct. 1-8 ale art. 488 C. proc. civ. și prin care să arate în ce constă nelegalitatea soluției pronunțate de curtea de apel de respingere a cererii sale.

Prin urmare, văzând dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 488 din cod și cum nu au fost identificate motive de ordine publică, se va constata nulitatea căii de atac exercitate în asemenea condiții procedurale încât nu este posibilă examinarea sub vreun aspect de nelegalitate a dispoziției atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de titularul cererii de intervenție A. împotriva dispoziției din cuprinsul Deciziei nr. 1005 A din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, prin care s-a respins cererea de intervenție accesorie.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - GV