ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3692/2018

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

La data de 15 mai 2018, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, a fost înregistrată, sub nr. x/2018, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea dosarului nr. x/2012 al Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Petenta a solicitat suspendarea judecării cauzei a cărei strămutare a solicitat-o, până la soluționarea cererii de strămutare.

Prin încheierea din camera de consiliu din 6 iunie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins cererea de suspendare a judecății procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2012 al Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, formulată de petenta A.

Prin încheierea din camera de consiliu din 14 noiembrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a anulat, ca netimbrată, cererea de strămutare formulată de petenta A.

Împotriva încheierii din camera de consiliu din 6 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018, petenta a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1, 7, 8, 9, 10 și 11 C. proc. civ.

În ceea ce privește motivul de revizuire întemeiat pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., petenta a arătat că Sentința civilă nr. 1.513 din 13 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr. x/2006 și Sentințele civile nr. 2.396 din 1 iunie 2005 (dosar nr. x/2003), nr. 3.211 din 28 iulie 2005 (dosar nr. x/2004), nr. 3.932 din 27 octombrie 2003 (dosar nr. x/2003), nr. 3.931 din 27 octombrie 2003 (dosar nr. x/2003), nr. 9.370 din 29 octombrie 2013 (dosar nr. x/2010), pronunțate de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, și hotărârea fără număr pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2014, sunt contrare Deciziei nr. 1.039 din 29 mai 1992, pronunțate de Curtea Supremă de Justiție a României în dosarul nr. x/1991.

În susținerea motivelor de revizuire întemeiate pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1, 7, 9 și 10 C. proc. civ., petenta și-a exprimat nemulțumirea față de modalitatea în care Judecătoria Constanța a soluționat, la data de 22 iulie 1993, o cerere de validare a popririi, precum și față de faptul că Biroul Executorilor Judecătorești "B." au refuzat înregistrarea unei cereri de executare silită a hotărârilor judecătorești mai sus menționate.

Prin motivul de revizuire fundamentat pe art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ., revizuenta a arătat că, deși Curtea Constituțională a fost sesizată în legătură cu refuzul SC C. SA de a respecta hotărârile amintite anterior, nu s-a pronunțat asupra aspectelor învederate.

Examinând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a cererii de revizuire, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, care poate fi exercitată doar în cazul unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul și care poate fi cerută doar pentru ipotezele prevăzute la pct. 1 - 11 ale articolului menționat.

Conform prevederilor art. 509 alin. (2) C. proc. civ. "pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7 - 10 sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul".

Revizuirea poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătorești expres și limitativ prevăzute de art. 509 alin. (1) C. proc. civ.. În caz contrar, ar fi încălcat principiul legalității căii de atac, prevăzut de art. 457 din acest act normativ, potrivit căruia căile de atac pot fi exercitate doar dacă sunt prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

În cauză, prin încheierea din camera de consiliu din 6 iunie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018, care face obiectul cererii de revizuire pendinte, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins cererea de suspendare a judecății procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2012 al Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, formulată de petenta A.

Potrivit prevederilor art. 143 alin. (1) C. proc. civ., "La solicitarea celui interesat, completul de judecată poate dispune, dacă este cazul, suspendarea judecării procesului, cu darea unei cauțiuni în cuantum de 1.000 RON. Pentru motive temeinice, suspendarea poate fi dispusă în aceleași condiții, fără citarea părților, chiar înainte de primul termen de judecată. (2) Încheierea asupra suspendării nu se motivează și nu este supusă niciunei căi de atac."

Înalta Curte reține că prin art. 143 alin. (2) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit ca deciziile pronunțate în condițiile reglementate de acest text legal să nu fie supuse niciunei căi de atac, ordinare sau extraordinare. Ca atare, aceste hotărâri nu sunt susceptibile de a fi atacate cu sau revizuire.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva încheierii de ședință din 6 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva încheierii de ședință din 6 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 octombrie 2018.

Procesat de ED