ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3554/2018

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sălaj sub nr. x/2017, la data de 18.09.2017, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. și M., grefieri în cadrul Judecătoriei Negrești Oaș, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Satu Mare și Ministerul Justiției și cu citarea obligatorie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, au solicitat instanței să se constate discriminarea și faptul că erau îndreptățiți, încă din anul 2007 la stabilirea drepturilor salariale prin luarea în considerare a unei valori de referință sectorială de 405 RON, impunându-se, pe cale de consecință, obligarea pârâților la plata către reclamanți a diferențelor de salarii (actualizate cu indicele de inflație) calculate (cu respectarea dispozițiilor cuprinse în legile de salarizare unitară) pe baza valorii de referință sectorială de 405 RON (rezultată prin aplicarea procentelor de 2%, 5% și 11% prevăzute de O.G. nr. 10/2007 asupra valorii de referință sectorială), pentru perioada 19.01.2014 - 01.12.2015, respectiv 445,5 RON pentru perioada 01.12.2015 - 19.01.2017 și pentru viitor și obligarea pârâților să procedeze la punerea în aplicare a dispozițiilor art. 3

1

din O.U.G. nr. 57/2015, în mod retroactiv și pe cale de consecință, să achite acestora sumele datorate (indexate cu indicele de inflație).

Prin Sentința nr. 425 din 05 martie 2018, Tribunalul Sălaj, secția civilă, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Satu Mare.

Pentru a decide astfel, Tribunalul Sălaj a avut în vedere următoarele considerente:

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărui circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

Întrucât reclamanții nu au calitatea de judecători ci ocupă funcții în cadrul personalului auxiliar din cadrul Judecătoriei Negrești Oaș, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului Satu Mare, care este competent din punct de vedere material și teritorial să soluționeze cauza, întrucât Judecătoria Negrești Oaș funcționează în circumscripția sa teritorială.

Tribunalul Satu Mare, secția I civilă, astfel învestit, prin Sentința nr. 381/LMA/2018 din 20 iunie 2018, la rândul său, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sălaj și, constatând ivit conflictul negativ de competență l-a înaintat, spre soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Tribunalul Satu Mare a reținut că reclamanții fac parte din categoria personalului auxiliar al instanțelor judecătorești, desfășurându-și activitatea la Judecătoria Negrești Oaș, în calitate de grefieri și că, referitor la art. 127 C. proc. civ., Curtea Constituțională a constatat, prin decizia că sintagma "de competența instanței la care își desfășoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., precum și sintagma "care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza" din cuprinsul art. 127 alin. (2) din C. proc. civ. sunt neconstituționale.

De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 127 alin. (1) - (2) din C. proc. civ. sunt constituționale în măsura în care privesc și instanța de judecată în calitate de parte reclamantă/pârâtă.

Curtea Constituțională a mai statuat că permiterea cumulului competenței jurisdicționale cu calitatea de parte în proces reprezintă un element obiectiv care conduce în mod întemeiat la îndoieli cu privire la imparțialitatea instanței, contrar art. 21 alin. (3) și art. 124 alin. (2) din Constituție.

Tribunalul Satu Mare a conchis că, deși decizia Curții Constituționale a fost pronunțată după ce Tribunalul Sălaj și-a declinat competența de soluționare, fiind în prezența unei norme constituționale exclusiv în condițiile interpretării dată de instanța de contencios constituțional și având obligația de a respecta drepturile procesuale ale părților în acord cu Constituția, reclamanții, în temeiul art. 127 alin. (3) raportat la alin. (1) și (2) ale aceluiași articol, pot opta pentru învestirea unui tribunal din circumscripția unei curți de apel învecinate, ceea ce justifică demersul lor inițial și obligă la declinarea competenței în favoarea instanței inițial învestite.

Înalta Curte, legal învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili în favoarea Tribunalului Sălaj competența de soluționare a cererii de chemare în judecată, pentru considerentele care succed.

Acțiunea reclamanților are ca obiect obligarea pârâților la plata unor drepturi bănești decurgând din acte normative privind salarizarea, fiind un conflict de muncă în sensul art. 1 lit. n) și p) din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social.

În raport de data formulării cererii de chemare în judecată - 18.09.2017, în materia conflictelor individuale de muncă, sunt incidente pentru stabilirea competenței, prevederile art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, care derogă de la dispozițiile art. 284 alin. (2) din C. muncii (actual art. 269 alin. (2), în considerarea caracterului de normă specială ulterioară ce reglementează competența de soluționare a conflictelor de muncă.

În conformitate cu art. 210 din Legea nr. 62/2011:

"cererile referitoare la soluționarea conflictelor de muncă se adresează instanței judecătorești competente în a cărei circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul."

În speță, Tribunalul Sălaj a reținut că Tribunalul Satu Mare este instanța competentă material și teritorial să judece acțiunea reclamanților întrucât aceștia nu au calitatea de judecător ci ocupă funcții în cadrul personalului auxiliar din cadrul Judecătoriei Negrești Oaș.

Conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Sălaj și Tribunalul Satu Mare a fost generat de interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., în condițiile în care, potrivit situației de fapt reținute de instanțele în conflict și necontestate de părți, la data formulării cererii de chemare în judecată - 18.09.2017, reclamanții aveau calitatea de grefieri la Judecătoria Negrești Oaș.

Dispozițiile art. 127 C. proc. civ. reglementează o normă specială, de competență facultativă, care se referă la o categorie specială de cereri, normă ce se aplică în situația în care una dintre părți, fie reclamant, fie pârât, este judecător, asistent judiciar sau grefier la instanța competentă să judece cauza sau procuror, pe lângă aceeași instanță.

Astfel, conform art. 127 C. proc. civ., "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea" (alin. (1); " În cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii. (alin. (2); "Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor."

Prin Decizia nr. 7/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în M. Of. nr. 461/22.06.2016, s-a statuat, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., că sintagma "instanța la care își desfășoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situația în care judecătorul își desfășoară efectiv activitatea în cadrul instanței competente să se pronunțe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanță.

Ulterior, prin Decizia nr. 290 din 26 aprilie 2018 a Curții Constituționale, publicată în M. Of. nr. 638 din 23 iulie 2018, s-a reținut că dispozițiile art. 127 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. sunt neconstituționale, încălcând principiul imparțialității justiției cuprins în art. 124 alin. (2) și, implicit, dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție, prin limitarea pe care o operează prin sintagma "instanței la care își desfășoară activitatea" din cuprinsul lor. De asemenea, s-a statuat că noțiunea de "judecător" din cuprinsul art. 127 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. își găsește un sens constituțional numai în măsura în care aceasta vizează și instanța de judecată, astfel încât competența facultativă urmează a se aplica și în ipoteza în care instanța de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

Conform celor statuate de Curtea Constituțională, noțiunea de "instanță la care își desfășoară activitatea" prevăzută de textul legal enunțat trebuie interpretată în sens larg, cu privire la toate ciclurile procesuale ale judecății.

Astfel, în speță, calitatea reclamanților - de grefieri la Judecătoria Negrești Oaș - atrage aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (3) din C. proc. civ., indiferent de instanța la care își desfășoară activitatea, în măsura în care aceasta aparține circumscripției curții de apel din a cărei rază teritorială face parte și instanța căreia i-ar reveni, în mod obișnuit, competența soluționării în fond a cererii, respectiv Tribunalul Satu Mare.

Pe de altă parte, atât Tribunalul Satu Mare cât și Curtea de Apel Oradea, părți în contradictoriu cu care a fost formulată acțiunea reclamanților, cumulează competența jurisdicțională cu calitatea de pârâți în proces, situație în care reclamanții pot sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Or, reclamanții s-au adresat, în vederea soluționării cererii lor de chemare în judecată având ca obiect conflict de muncă, Tribunalului Sălaj, aflat în raza de competență a unei curți de apel învecinate Curții de Apel Oradea, respectiv Curtea de Apel Cluj.

Învestind Tribunalul Sălaj cu soluționarea cererii de chemare în judecată, respectiv una din instanțele competente material din circumscripția unei curți de apel învecinate cu cea în raza căreia se află locul lor de muncă, reclamanții și-au manifestat opțiunea, determinând astfel competența teritorială exclusivă a Tribunalului Sălaj în soluționarea cererii lor.

Așa fiind, Înalta Curte va stabili competența teritorială de judecare a cauzei în primă instanță în favoarea Tribunalului Sălaj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. și M. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Satu Mare, Ministerul Justiției și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect "drepturi bănești", în favoarea Tribunalului Sălaj.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 octombrie 2018.

Procesat de GGC - NN