ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3632/2018

Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Aeronautică Civilă Română, a solicitat anularea Deciziei nr. 439/28.05.2015 emisă de Directorul General al Autorității Aeronautice Civile Române și obligarea la cheltuieli de judecată.

Hotărârea instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 363 din 09 februarie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Aeronautică Civilă Română și a anulat Decizia nr. 439/28.05.2015 emisă de pârâtă. Totodată, a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 3050 RON cheltuieli de judecată.

Cererea de recurs Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond a formulat recurs pârâta Autoritatea Aeronautică Civilă Română, invocând ca temei al cererii de recurs dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Procedura derulată în recurs Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, întocmit în cauză potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost comunicat părților conform încheierii din data de 3 mai 2018, conform alin. (4) al aceluiași articol. Prin încheierea din data de 2 iulie 2018 completul de filtru a admis în principiu recursul și a fixat termen pentru judecarea acestuia în ședință publică, potrivit art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză Intimatul-reclamant A. a depus întâmpinare la data de 29.06.2016, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. La rândul său recurenta-pârâtă Autoritatea Aeronautică Civilă Română a depus răspuns la întâmpinare la data de 15.07.2016. II. Analiza cererii recurs 1. Motivele de fapt și de drept relevante Recurenta critică soluția instanței de fond față de aprecierea că reclamantul avea dreptul de a iniția și cu atât mai mult a continua apropierea, câtă vreme nu a existat vreuna din situațiile de excepție prevăzute de CAT.OP.MPA. 305 lit. b). Afirmația în sine este reală pentru momentul inițierii procedurii de apropiere când reclamantului în calitate de comandant al echipajului i se comunică date eronate în baza cărora a început de altfel respectiva procedură, nu însă și pentru momentul orei 14:09:59. Chiar instanța de fond reține că la această oră i-a fost comunicată reclamantului valoarea RVR de 250 m sub limita minimă de operare. De altfel, CAT.OP.MPA. 305 lit. b) din Regulamentul UE nr. 965/20R prevede că reclamantul nu avea dreptul să coboare (b) "În cazul în care valoarea RVRA/VIS este mai mică decât minima aplicabilă, apropierea nu se continuă: 1. sub 1000 ft deasupra aerodromului; sau 2. în segmentul de apropiere finală, în cazul în care DA/H sau MDA/H este mai mare de 1000 ft deasupra aerodromului." Este neîndoielnic că în mod greșit s-a reținut inexistența situației prevăzute mai sus pentru ora 14:09:59, nu și pentru ora 14:03:29 de inițiere a procedurii de apropiere. Inițierea apropierii și continuarea apropierii sunt faze distincte, reclamantul putând, precum a și declarat, a le întrerupe oricând. De altfel apărarea sa s-a întemeiat pe aceea că s-a raportat la prevederile manualelor Operations Manual-A (OMA) și Operations Manual-B (OMB) ale Companiei B. (aprobate de A.A.C.R.). Este evident că o astfel de apărare nu poate fi susținut un manual al unei firmei, fie și de specialitate, neputând prevala în fața normei juridice în speță cea europeană (ar fi precum un Regulament al unei firme de transport auto ar prevedea spre exemplu alte viteze limită decât cele prevăzute de lege). Având în vedere cele expuse mai sus, s-a constatat că echipajul aeronavei cu înmatricularea C. a inițiat apropierea la o distanță vizuală în lungul pistei de 225/250 m respectând prevederile CAT.OP.MPA.305(a). Cu toate că ultima informație avută de echipaj în ceea ce privește distanța vizuală în lungul pistei a fost de 250 m înaintea transferului radio către D., moment în care altitudinea aeronavei era de peste 1000 ft, echipajul acesteia a continuat apropierea sub înălțimea de 1000 ft (304,8 m), încălcând prevederile CAT.OP.MPA.305(b). În plus, s-a constatat încălcarea prevederilor din Regulamentul (EU) 965/2012 - responsabilitățile comandantului privind respectarea procedurilor operaționale prevăzute de manualul operațional al companiei (inclusiv utilizarea frazeologiei standard în comunicații), precum și a prevederilor CAT.OP.MPA.245 (b)condițiile meteorologice-aplicabile tuturor aeronavelor. Opinia expertului E. invocată de către recurentă reprezintă doar un mijloc de probă de care a înțeles să se prevaleze partea în dovedirea susținerilor, la opinia instanței întemeindu-se însă pe întregul ansamblu probator și normativ incident. Așa fiind, instanța de recurs apreciază că acțiunea reclamantului care a contestat sancționarea sa de către recurentă, nu este întemeiată. 2. Temeiul de drept al soluției adoptate în recurs Față de motivele mai sus analizate, cererea de recurs se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că Înalta Curte în temeiul art. 495 C. proc. civ. va admite recursul formulat de pârâta Autoritatea Aeronautică Civilă Română, va casa sentința atacată și va respinge acțiunea formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată.