ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin încheierea din data de 11 decembrie 2018 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. x/2017, în temeiul art. 549
1
alin. (5) lit. b) C. proc. pen. s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și s-a dispus desființarea totală a înscrisului, fișă consultații medicale tip A (B) pentru conducătorii de autovehicule nr. 1761/12.03.2010.
Pentru a se pronunța în acest sens, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București a reținut că prin încheierea F/ C. pen. din 10 noiembrie 2017, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondată, propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București de desființare a fișei de consultații medicale nr. 1761 din 12 martie 2010, eliberată de A. - Cabinete Medicale Grupate, reținând, în esență, prin raportare la Decizia nr. 166 din 17 martie 2015 a Curții Constituționale, că, în cadrul procedurii speciale reglementate de art. 549
1
C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară statuează asupra fondului cauzei pornind de la probatoriul administrat la urmărire penală în legătură cu caracterul fals al înscrisului a cărui desființare se solicită, motiv pentru care la dosar trebuie să existe un minim de probe sau indicii din care să rezulte că actul este fals.
În aceste condiții, s-a constatat că procurorul de caz nu a efectuat o anchetă efectivă sub aspectul modului în care a fost întocmită fișa de consultație medicală nr. 1761 din 12 martie 2010, respectiv dacă falsificarea acestui înscris s-a făcut prin contrafacerea scrierii, semnăturilor și parafelor medicilor, împrejurări care, în opinia judecătorului fondului, nu pot fi suplinite în cadrul procedurii instituite de art. 549
1
C. proc. pen., cu atât mai mult cu cât simplu fapt că A. - Cabinete Medicale Grupate nu a confirmat autenticitatea fișei de consultații nu este suficient pentru a dovedi caracterul fals al acesteia.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, criticând-o sub aspect de netemeinicie, întrucât la dosar există suficiente date din care rezultă caracterul fals al fișei de consultație medicală nr. 1761 din 12 martie 2010, în condițiile în care, din dispoziția judecătorului fondului, A. - Cabinete Medicale Grupate a depus o adresă care atestă faptul că nu a eliberat înscrisul în discuție, iar în cazul în care s-ar fi apreciat că se impune administrarea altor probe care să dovedească că fișa medicală este contrafăcută, prima instanță trebuia să se conformeze dispozițiilor art. 549
1
alin. (4) teza finală C. proc. pen.
Prin Încheierea nr. 140/15.02.2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestația formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, secția a II-a penală, împotriva Încheierii F/CP din 10 noiembrie 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. x/2017.
A desființat încheierea atacată și a trimis cauza, spre rejudecare, Curții de Apel București, secția a II-a penală.
Pentru a dispune astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție, a constatat că instanța de fond a procedat în mod eronat când a respins ca nefondată propunerea parchetului de desființare a fișei medicale, fără a administra probe atât în susținerea sesizării cât, și în apărarea intimatului B., așa încât, odată cu trimiterea cauzei spre rejudecare, era necesară administrarea de probe, în vederea dezlegării problemei de fond, conform art. 549
1
alin. (4) teza finală C. proc. pen.
S-a mai reținut de către Înalta Curte de Casație și Justiție că o interpretare contrară ar echivala cu încălcarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și a art. 8 C. proc. pen., dar și a prevederilor art. 2 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenție, întrucât în eventualitatea pronunțării unor soluții de desființare a fișei de consultație medicală nr. 1761 din 12 martie 2010, ca urmare a rejudecării fondului cauzei în cadrul contestației s-ar ajunge la încălcarea dreptului la apărare al intimatului B.
În data de 09.08.2018 a fost înregistrată sub nr. x/2017 cauza trimisă spre rejudecare de către Înalta Curte de Casație și Justiție, având ca obiect desființare înscrisuri [art. 315 lit. d) C. proc. pen.] privindu-l pe intimatul B.
Ca urmare a dispozițiilor stabilite de Înalta Curte de Casație și Justiție prin încheierea nr. 140 din 15.02.2018, Curtea a procedat la audierea medicilor C., D. E., F., E., G., care au declarat că nu le aparțin nici semnăturile de pe fișa medicală nr. x eliberată de Dispensarul - A. - Cabinete Medicale Grupate, dar nici parafele.
Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, judecătorul de cameră preliminară, a constatat următoarele:
Prin ordonanța din 11.04.2017, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de Instituția Prefectului Municipiului București pentru Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor București împotriva ordonanței nr. 888/P/2016 din data de 13.02.2017 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
S-a dispus infirmarea în parte, din oficiu, a soluției de clasare dispusă în Dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București în sensul completării dispozitivului ordonanței cu mențiunea sesizării judecătorului de cameră preliminară cu propunere de desființare totală a înscrisului fișa medicală nr. 1761/12.03.2010.
S-a dispus sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București în vederea desființării înscrisului fișa medicală nr. 1761/13.03.2010.
Pentru a dispune astfel, procurorul general a reținut că la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost înregistrat Dosarul nr. x/2016 în care prin ordonanța din 13.02.2017, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen. s-a dispus clasarea cauzei privind sesizarea Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor București, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 C. pen., uz de fals prev. de art. 323 C. pen. și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 48 raportat la art. 320 C. pen.
Pentru a dispune astfel, procurorul a reținut că răspunderea penală pentru faptele descrise în cuprinsul plângerii este prescrisă, termenul de prescripție fiind de 5 ani, potrivit art. 154 lit. d) C. proc. pen.
Împotriva ordonanței emisă în Dosarul nr. x/2016, Instituția Prefectului Municipiului București pentru Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor București a formulat plângere prin care s-a solicitat completarea ordonanței în sensul sesizării judecătorului de cameră preliminară cu privire la desființarea fișei medicale nr. 1761/13.02.2010 ce a stat la baza eliberării permisului de conducere nr. B01268302.
Plângerea formulată de Instituția Prefectului Municipiului București pentru Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor București a fost respinsă ca inadmisibilă de către procurorul general, întrucât aceasta nu are calitatea procesuală prevăzută de lege.
În schimb, s-a constatat de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București că nu s-a dispus sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunere de desființare a fișei medicale nr. 1761/12.03.2010, în contextul în care la dosar există răspunsul A. - Cabinete Medicale Grupate, în sensul că acest înscris nu a fost eliberat de unitatea medicală.
Având în vedere cele mai sus reținute dar și declarațiile martorilor C., D., E., F., E., G., medici în cadrul A. - Cabinete Medicale Grupate, care au susținut că nu au semnat și nu au parafat fișa medicală nr. x, Curtea a constatat caracterul fals al acesteia.
Împotriva încheierii din data de 11 decembrie 2018 pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. x/2017 a formulat contestație B., invocând faptul că nu s-a respectat dreptul la apărare, cauza nu a fost lămurită sub toate aspectele, existând un dubiu cu privire la caracterul fals al înscrisului, precum și faptul că încheierea contestată nu este motivată.
Examinând contestația de față prin prisma motivelor invocate și sub toate aspectele de fapt și de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge, pentru următoarele considerente:
Prealabil, Înalta Curte va identifica cadrul legislativ aplicabil în procedura pendinte:
Astfel, potrivit art. 549
1
C. proc. pen.:
(1) În cazul în care procurorul a dispus clasarea sau renunțarea la urmărirea penală și sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranță a confiscării speciale sau a desființării unui înscris, ordonanța de clasare, însoțită de dosarul cauzei, se înaintează instanței căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, după expirarea termenului prevăzut la art. 339 alin. (4) ori, după caz, la art. 340 sau după pronunțarea hotărârii prin care plângerea fost respinsă.
(2) Judecătorul de cameră preliminară comunică persoanelor ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate o copie a ordonanței, punându-le în vedere că în termen de 10 zile de la primirea comunicării pot depune note scrise.
(3) După expirarea termenului prevăzut de alin. (2), judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra cererii prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2), putând dispune una dintre următoarele soluții:
a) respinge propunerea și dispune, după caz, restituirea bunului ori ridicarea măsurii asigurătorii luate în vederea confiscării;
b) admite propunerea și dispune confiscarea bunurilor ori, după caz, desființarea înscrisului.
(4) În termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul și persoanele prevăzute la alin. (2) pot face, motivat, contestație. Contestația nemotivată este inadmisibilă.
(5) Contestația se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei sesizate ori, când instanța sesizată este Înalta Curte de Casație și Justiție, de către completul competent potrivit legii, care se pronunță prin încheiere motivată, fără participarea procurorului și a persoanelor prevăzute la alin. (2), putând dispune una dintre următoarele soluții:
a) respinge contestația ca tardivă, inadmisibilă sau nefondată;
b) admite contestația, desființează încheierea și rejudecă propunerea potrivit alin. (3).
Sesizarea judecătorului de cameră preliminară de către procuror în cazul special reglementat de dispozițiile art. 549
1
din C. proc. pen., reprezintă o posibilitate legală, a unui organ abilitat de lege, de a verifica veridicitatea unui înscris, ca fiind real sau fals, cu consecințe practice deosebite asupra asigurării funcționării normale a circuitului civil și stabilității raporturilor juridice.
Înalta Curte constată că, prin ordonanța din 11.04.2017, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de Instituția Prefectului Municipiului București pentru Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor București împotriva ordonanței nr. 888/P/2016 din data de 13.02.2017 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, a dispus infirmarea în parte, din oficiu, a soluției de clasare dispusă în Dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București în sensul completării dispozitivului ordonanței cu mențiunea sesizării judecătorului de cameră preliminară cu propunere de desființare totală a înscrisului fișa medicală nr. x și sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București în vederea desființării înscrisului fișa medicală nr. 1761/13.03.2010.
Se constată că prin ordonanța din 13.02.2017 dispusă în Dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen. s-a dispus clasarea cauzei privind sesizarea Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor București, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 C. pen., uz de fals prev. de art. 323 C. pen. și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 48 raportat la art. 320 C. pen. reținându-se că răspunderea penală pentru faptele descrise în cuprinsul plângerii este prescrisă, termenul de prescripție fiind de 5 ani, potrivit art. 154 lit. d) C. proc. pen.
Înalta Curte constată că judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță era abilitat să administreze probele necesare pentru aflarea adevărului și justa sa rezolvare, urmând să admită sau să respingă sesizarea în raport cu caracterul fals sau real al actului vizat.
În acest sens, se constată că au fost audiați martorii C., D. E., F., E., H., aceștia declarând că atât semnăturile, cât și parafele de pe fișa medicală prezentată nu le aparțin.
În ceea ce privește critica contestatorului referitoare la încălcarea dreptului la apărare se constată că instanța de fond a administrat probele considerate necesare lămuririi cauzei în limitele casării impuse de instanța de control judiciar prin încheierea nr. 140 din 15 februarie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Dosar nr. x/2017: "să administreze acele probe pe care le considera necesare dezlegării fondului cauzei în vederea aflării adevărului, sens în care avea posibilitatea să identifice și să audieze reprezentantul unității medicale care a semnat adresa din 16 octombrie 2017, în condițiile în care nu apare numele în clar al persoanei semnatare, să asculte în calitate de martori medicii care se presupune că au semnat și parafat actul vizat de procedura desființării, pentru a constata dacă acesta corespunde realității, să ia scripte de comparație după semnături și parafe, etc."
Probele administrate în fața Curții de Apel București relevă caracterul fals al înscrisului fișă de consultații medicale tip A (B) pentru conducătorii de autovehicule nr. 1761/12.03.2010, medicii audiați confirmând faptul că semnăturile și parafele nu le aparțin.
Referitor la lipsa motivării încheierii contestate, Înalta Curte reține că judecătorul de cameră preliminară a analizat elementele impuse de textele legale incidente ajungând la concluzia că înscrisul respectiv este falsificat. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut faptul că: "dacă art. 6 alin. (1) obligă instanțele să își motiveze hotărârile, el nu poate fi înțeles în sensul că impune un răspuns amănunțit pentru fiecare argument" (Cauza Boldea c. României, par. 29).
Față de toate aceste aspecte, Înalta Curte constată caracterul fals al înscrisului ce face obiectul solicitării de desființare, drept pentru care, va respinge, ca nefondată, contestația declarată de contestatorul B. împotriva încheierii din data de 11 decembrie 2018 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. x/2017.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Respinge, ca nefondată, contestația declarată de contestatorul B. împotriva încheierii din data de 11 decembrie 2018 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. x/2017.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 februarie 2019.
Procesat de GGC - GV