ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 356/2019

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în fața primei instanțe

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Agenția Națională de Integritate, solicitând anularea Raportului de evaluare nr. x/29.03.2016 emis de pârâtă.

Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 268 din 22 septembrie 2016, a admis acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate și a dispus anularea Raportului de evaluare nr. x/29.03.2016, obligând pârâta la plata către reclamant a sumei de 2050 RON cu titlul de cheltuieli de judecată.

Împotriva Sentinței civile nr. 268 din 22 septembrie 2016 a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În dezvoltarea motivului de recurs a arătat, în esență, că hotărârea instanței de fond a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, în mod eronat instanța de fond considerând că art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 nu împiedică ca în calitate de reprezentant al primarului să fie numită orice persoană, inclusiv viceprimarul.

Statutul de viceprimar având un regim juridic prevăzut expres, care trebuia respectat cu prioritate, reprezentant al primarului în consiliul de administrație al școlii putea fi desemnat orice altă persoană în afară de viceprimar.

În plus, intimatul-reclamant, deși a fost desemnat ca reprezentant al primarului, ca urmare a unei delegări de atribuții, putea - potrivit art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 - să renunțe la funcția care atrăgea starea de incompatibilitate în cel mult 15 zile de la numirea sa în această funcție.

II. Procedura în fața instanței de recurs

Intimatul reclamant a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, reiterând principalele susțineri din acțiunea introductivă și însușindu-și argumentele sentinței recurate.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

III. Analiza motivelor de casare invocate

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este fondat în limitele și pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Intimatul reclamant A. a supus controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ actul administrativ reprezentat de Raportului de evaluare nr. x/29.03.2016 emis de recurenta pârâtă ANI.

Acțiunea sa a fost admisă, prima instanță anulând ca nelegal actul administrativ contestat.

Analizând criticile aduse de recurenta pârâtă Agenția Națională de Integritate sentinței recurate, Înalta Curte constată că acestea sunt întemeiate, în raport cu dispozițiile art. 87 din Legea nr. 161/2003, care prevăd că "(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: (...)

d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituia de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice;(...)".

În conformitate cu art. 96 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale (forma în vigoare la data desemnării intimatului reclamant ca membru în consiliul de administrație), "(2) În unitățile de învățământ de stat consiliul de administrație este organ de conducere și este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:

a) în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este format din 7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanți ai părinților; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Directorul este membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și pentru învățământul preșcolar și primar;

b) în cazul în care consiliul de administrație este format din 9 membri, dintre aceștia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanți ai consiliului local și 2 reprezentanți ai părinților. Directorul este membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă;

c) în cazul în care consiliul de administrație este format din 13 membri, dintre aceștia 6 sunt cadre didactice un reprezentant al primarului, 3 reprezentanți ai consiliului local și 3 reprezentanți ai părinților. Directorul este membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă;

Intimatul reclamant a fost viceprimar al comunei B. începând cu data de 22.06.2012, iar la data de 22.10.2013 a fost desemnat ca reprezentant al primarului în cadrul Consiliului de administrație al Școlii B., com. B., jud. Maramureș, astfel cum reiese din adresa nr. x/22.10.2013.

Starea de incompatibilitate reținută în sarcina intimatului reclamant a fost generată de deținerea simultană a funcției de viceprimar al Comunei B. (conform Hotărârii Consiliului local nr. 22/22.06.2012) și a calității de membru în Consiliul de administrație al Școlii Gimnaziale B., participarea sa efectivă în acest din urmă consiliu fiind dovedită cu procesele-verbale de ședință semnate în perioada de referință a raportului de evaluare.

Este adevărat că, așa cum susține intimatul reclamant prin întâmpinare, potrivit art. 65 din Legea nr. 215/2001, "Primarul poate delega atribuțiile ce îi sunt conferite de lege și alte acte normative viceprimarului, (...)", iar art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 nu distinge în privința persoanei care ar putea fi "reprezentant al primarului".

Însă acesta, ca și judecătorul fondului, ignoră principiul de drept specialia generalibus derogant.

Astfel, incompatibilitățile funcției de viceprimar sunt prevăzute prin norme speciale, derogatorii și de la legea cadru a educației și de la cea a administrației publice locale.

Nici faptul că legiuitorul stabilește că viceprimarul își păstrează drepturile cuvenite în calitate de consilier local, dobândite prin statutul funcției publice de autoritate, nu îl derobează pe acesta de obligațiile impuse distinct în considerarea statutului funcției de viceprimar, între care obligația imperativă de evitare a stărilor de incompatibilitate.

În plus, până la modificarea Legii nr. 1/2011 prin O.U.G. nr. 49/2014, atât timp cât nici primarul însuși și nici viceprimarul nu puteau face parte din consiliul de administrație al unei instituții publice, nu se punea nici problema unei delegări de atribuții în sensul art. 65 din Legea nr. 251/2001, iar reprezentantul primarului în consiliul de administrație al unei astfel de instituții putea fi desemnat orice altă persoană decât viceprimarul.

Prin urmare, în speță, intimatul reclamant - deși a avut la dispoziție un termen de 15 zile prevăzut de art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 pentru a înlătura starea de incompatibilitate în care se afla (situația de fapt a deținerii simultane a funcțiilor nefiind contestată) - nu a înțeles să facă în termenul legal niciun demers pentru a renunța la funcția care atrăgea această stare, cu atât mai mult cu cât a susținut prin acțiunea introductivă și prin întâmpinarea la recurs că ar fi o fost o victimă a primarului comunei, care în mod deliberat i-a delegat atribuția, iar apoi a sesizat instituția recurentă cu privire la pretinsa încălcare a regimului incompatibilităților.

Înalta Curte constată deci că prima instanță a făcut o greșită aplicare a prevederilor legale la situația de fapt ce rezulta din probatoriul administrat, în ceea ce privește anularea integrală a raportului de evaluare, cu motivarea că nu a existat starea de incompatibilitate în perioada de referință a raportului.

Măsura desființării raportului se justifica doar pentru perioada 30.06.2014-03.07.2014, adică pentru perioada de la care a intervenit modificarea Legii nr. 1/2011 prin O.U.G. nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative (intrată în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României nr. 486 din 30 iunie 2014), permițând primarului să participe personal în consiliul de administrație al școlii și, prin aceasta, existând temei legal pentru delegarea atribuției sale.

IV. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia

În baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul formulat de pârâta Agenția Națională de Integritate, va casa sentința atacată și, ca urmare a rejudecării, va admite doar în parte acțiunea, anulând parțial raportul de evaluare, numai în ceea ce privește perioada 30.06.2014 - 03.07.2014, menținându-l ca legal în rest.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva Sentinței civile nr. 268 din 22 septembrie 2016 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată.

Admite în parte acțiunea.

Anulează în parte raportul de evaluare pentru perioada 30.06.2014 - 03.07.2014.

Menține în rest actul administrativ contestat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - GV