ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4003/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

În Dosarul nr. 4096/111/2008, aflat pe rolul

Curții de Apel Oradea, reclamantul P.V.I. a invocat excepția de nelegalitate a

prevederilor art. VII din H.G. nr. 245/2008 raportate la prevederile art. 56 și

57 din Legea nr. 24/2000.

În motivarea

excepției de nelegalitate reclamantul a susținut că modificarea unui act

normativ nu poate fi făcută decât tot printr-un act normativ ulterior, de

același nivel sau de nivel superior și nicidecum printr-o prevedere generală

cuprinsă în același act normativ.

Or, dispozițiile art.

VII din H.G. nr. 245/2008 sunt, în opinia reclamantului, nelegale, întrucât

Guvernul înțelege că se poate face modificarea unui număr cadastral expropriat,

fără a fi necesară modificarea corespunzătoare și a numărului cadastral printr-o

altă hotărâre de guvern.

Astfel, în speță,

susține reclamantul, prin H.G. nr. 245/2008 s-a dispus exproprierea pentru

numărul cadastral X, iar hotărârea de stabilire a despăgubirilor și

procesul-verbal s-au întocmit pentru un alt număr cadastral, nr. Y, care nu

apare în hotărârea de guvern, Compania Națională de Autostrăzi apreciind că

este doar o eroare, pentru care nu era necesară adoptarea unei noi hotărâri de

guvern.

În cauză, a formulat

cerere de intervenție în interesul pârâtului, intervenientul Ministerul

Transporturilor și Infrastructurii, care a reiterat aceleiași apărări pe care

le-a formulat și pârâtul Guvernul Românei.

Curtea de Apel

Oradea, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, prin

Sentința civilă nr. 58 din 21 februarie 2012, a respins excepția de neegalitate

a prevederilor art. VII din H.G. nr. 245/2008 invocată de reclamantul P.V.I.

pârâtului Guvernului României formulată de intervenientul Ministerul

Transporturilor și Infrastructurii.

Pentru a pronunța

această sentință instanța a reținut că în ce-l privește pe reclamantul P.V.I.,

regularizarea documentației cadastrale efectuată în temeiul art. VII din H.G.

nr. 245/2008 a condus la modificarea numărului cadastral al imobilului cu care

reclamantul este menționat în Anexa la H.G. nr. 245/2008, rămânând nemodificate

amplasamentul și suprafața acestuia, astfel că nu se poate reține că

reclamantului i-a fost vătămat vreun drept sau interes legitim.

Împotriva acestei

sentințe, considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs reclamantul

P.V.I.

Motivele de recurs

invocate conform art. 304

1

C. proc. civ. se încadrează în

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocându-se aplicarea greșită a

legii în ceea ce privește soluția pronunțată având ca obiect excepția de

nelegalitate a H.G. nr. 245/2008.

În motivele de recurs

se arată că în mod greșit prima instanță a apreciat că H.G. nr. 245/2008 nu

contravine prevederilor art. 56 și 57 din Legea nr. 24/2000, justificat prin

prevederea că regularizarea documentelor cadastrale se pot efectua în limitele

proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, iar numărului cadastral este un

aspect pur tehnic.

Recurentul arată că

această argumentare este nelegală și greșită deoarece nu se ține cont de

dispozițiile art. 11 alin. (3) din Ordinul nr. 634/2006 privind natura juridică

și rolul numărului și de faptul că există posibilitatea practică ca pe aceeași

suprafață să fie două numere cadastrale cu doi proprietari diferiți. Astfel,

numărul cadastral inițial, respectiv X, a cărui expropriere s-a stabilit prin

hotărâre de guvern, să-i fie atribuit ulterior altei persoane, care să figureze

expropriată în baza unei hotărâri de guvern sau situația în care numărul

cadastral atribuit recurentului, Y, să fie atribuit unei alte persoane.

Se arată că instanța

de fond nu a ținut cont de dispozițiile art. 56 și 57 din Legea nr. 24/2000, în

sensul că această modificare a numărului cadastral nu se putea.

La dosar pârâții au

formulat întâmpinări în care au solicitat respingerea recursului.

Analizând recursul

declarat, în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază ca nefondat,

pentru următoarele considerente.

În mod corect și

legal prin sentința recurată a fost respinsă ca nefondată excepția de

neegalitate a dispozițiilor art. VII din H.G. nr. 245/2008 pentru modificarea

și completarea anexei nr. 2 la H.G. nr. 1255/2004 privind declanșarea

procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situațiile pe raza

Municipiului Cluj din cadrul obiectului de investiții Autostrada Brașov, Cluj,

Borș, în cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ.

În fapt, promovarea

H.G. nr. 245/2008 a fost necesară deoarece la data promovării H.G. nr.

1255/2004, a H.G. nr. 742/2005 și a H.G. nr. 689/2007 existau întocmite documentații

cadastrale doar pentru proprietarii ce au făcut obiectul anexelor inițiale ale

actelor normative sus-menționate, existența documentațiilor cadastrale avizate

de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară fiind condiția

principală pentru a se putea promova hotărâri în conformitate cu Legea nr.

198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de

autostrăzi și drumuri naționale, cu modificările și completările ulterioare.

Concret, prin H.G.

nr. 245/2008 a fost completată anexa nr. 2 la H.G. nr. 1255/2004 privind

declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată

situate pe amplasamentul lucrării „Secțiunea 2B pe teritoriul localităților

Moldovenești, Mihai Viteazu, Turda, Săndulești, Tureni, Ciurila și, parțial,

Savadisla din județul Cluj și secțiunea 3C parțial pe teritoriul localităților

Abram, Tăuteu și Bale din județul Bihor", din cadrul obiectivului de

investiție "Autostrada Brașov-Cluj-Borș", printre pozițiile adăugate

regăsindu-se și reclamantul P.V.I., fiind înregistrat în Anexa 2 la poziția 86

cu nr. cadastral X.

Nu pot fi reținute

aspectele de nelegalitate invocate de recurent, în cauză fiind respectate

dispozițiile art. 56 și 57 din Legea nr. 24/2000, nefiind necesară emiterea

unui nou act normativ.

Textul art. 57 din

Legea nr. 24/2000 reglementează în mod expres noțiunea de modificare a unui act

normativ, acest eveniment legislativ constând în schimbarea expresă a textului

unora sau mai multor articole ori alineate ale acestuia și în redarea lor

într-o nouă formulare.

Dispozițiile art. VII

din H.G. nr. 245/2008, a căror nelegalitate este invocată de reclamant, fac

referire la posibilitatea expropriatorului de a efectua regularizarea

documentațiilor cadastrale, pe baza proiectului tehnic aprobat inițial și a

detaliilor de execuție fără a mai fi necesară modificarea hotărârii și cu

respectarea reglementărilor în vigoare.

În conformitate cu

prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 198/2004, prin hotărâre, Guvernul

aprobă amplasamentul lucrării, declanșarea procedurii de expropriere a

imobilelor care constituie amplasamentul, suma globală estimată a

despăgubirilor, termenul în care aceasta se virează într-un cont bancar deschis

pe numele expropriatorului și sursa de finanțare.

În mod corect s-a apreciat

de prima instanță că reclamantul-recurent nu are un drept recunoscut de lege

vătămat prin dispoziția contestată pe calea de excepție de nelegalitate, iar în

concret norma cuprinsă în art. VII din H.G. nr. 245/2008 a fost adoptată cu

respectarea normei naționale.

Față de cele expuse

mai sus, Curtea, în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ., va respinge

recursul ca nefondat, menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de

instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de P.V.I. împotriva Sentinței civile nr. 58/2012-CA din 21 februarie

2012 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă și de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 octombrie 2012.

Procesat

de GGC - AZ