ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3857/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3857/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Instanța de fond

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Suceava, la data de 26 septembrie 2011 și completată la 10 octombrie 2011,

reclamanta G.A. a chemat în judecată pârâtele Agenția Națională de Administrare

Fiscală și Autoritatea Națională a Vămilor, solicitând ca prin hotărârea ce se

va pronunța să se constate:

- nulitatea absolută

a Ordinului nr. 2406 din 4 iulie 2011 emis de pârâta Agenția Națională de

Administrare Fiscală (A.N.A.F.), prin care s-a aprobat structura organizatorică

a aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor, ale direcțiilor

regionale pentru accize și operațiuni vamale și a Ordinului nr. 2407 din 4

iulie 2011, emis de aceeași pârâtă, prin care s-a aprobat statul de funcțiuni a

Autorității Naționale a Vămilor și unităților subordonate acesteia;

- nulitatea de drept

a examenului organizat de pârâta Autoritatea Națională a Vămilor, în perioada

18 - 29 iulie 2011;

- anularea Ordinului

nr. 7123 din 2 august 2011, emis de pârâta Autoritatea Națională a Vămilor

București, comunicat la data de 8 august 2011;

- să se dispună

reîncadrarea sa în funcția publică de inspector vamal grad profesional

principal la Biroul Vamal Siret din cadrul Direcției Regionale pentru Accize și

Operațiuni Vamale Iași;

- obligarea

secund-pârâtei la plata unei despăgubiri egale cu salariile și celelalte

drepturi de care ar fi beneficiat în cazul în care s-ar fi aflat în funcție,

începând cu data eliberării din funcție și până la data reintegrării efective,

actualizate cu rata inflației;

- obligarea pârâtelor

la plata cheltuielilor de judecată.

De asemenea,

reclamanta a solicitat suspendarea executării Ordinului nr. 7123 din 2 august

2011, emis de pârâta Autoritatea Națională a Vămilor până la pronunțarea

instanței de fond asupra acțiunii în anularea actului.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a arătat că a fost încadrată în funcția publică de

execuție de inspector vamal, grad profesional principal, gradația 2, clasa de

salarizare 44, la Biroul Vamal Siret din cadrul Direcției Regionale pentru

Accize și Operațiuni Vamale Iași, până la data de 8 august 2011, când raportul

de serviciu a încetat, urmare a emiterii Ordinului nr. 7123 din 2 august 2011

de către pârâta Autoritatea Națională a Vămilor, conform art. 97 lit. c) și

art. 99 alin. (1) lit. b) alin. (3), alin. (5) din Legea nr. 188/1999, privind

Statutul funcționarilor publici.

Reclamanta a susținut

că Ordinele nr. 2406 și nr. 2407 din 4 iulie 2011, emise de pârâta Agenția

Națională de Administrare Fiscală, acte administrative unilaterale cu caracter

normativ, sunt nule absolut întrucât nu au fost publicate în Monitorul Oficial

al României, conform art. 15 alin. (2) din Constituția României.

Referitor la capătul

de cerere privind constatarea nulității de drept a examenului organizat de

secund-pârâtă, în perioada 18 - 29 iulie 2011, reclamanta a afirmat că a fost

organizat în baza Ordinului nr. 2407 din 4 iulie 2011 emis de A.N.A.F., prin

care s-au aprobat regulamentele pentru organizarea și desfășurarea examenului

de testare profesională a funcționarilor publici, regulamente care, în opinia

sa, încalcă prevederile H.G. nr. 611/2008 privind aprobarea Normelor de

organizare și dezvoltare a carierei funcționarilor publici, în situația în care

bibliografia s-a aprobat prin Ordinul A.N.A.F. nr. 2589 din 12 iulie 2011, în

timp ce examenul scris s-a desfășurat la data de 18 iulie 2011.

Reclamanta a susținut

că au fost încălcate și prevederile H.G. nr. 611/2008 referitoare la probele

concursului și desfășurarea acestuia, în mod deosebit a interviului care s-a

desfășurat subiectiv și tendențios, fiind favorizate persoanele care au obținut

punctaj redus la proba scrisă.

Pe fondul cauzei,

reclamanta a arătat că Ordinul nr. 7123 din 2 august 2011 este nelegal și netemeinic,

întrucât, potrivit art. 99 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind

Statutul funcționarilor publici, eliberarea din funcția publică se face de

persoana care are competența legală de numire în funcția publică, dacă

autoritatea sau instituția publică își reduce personalul ca urmare a

reorganizării activității de reducerea postului ocupat de funcționarul public.

Or, în speță, nu s-a

redus postul ocupat de reclamantă, ci s-a redus numărul de posturi la unitatea

la care a lucrat.

În aceste condiții,

reclamanta a apreciat că nu subzistă temeiul de drept invocat de secund-pârâtă,

situația fiind aceea a reorganizării instituției publice, conform art. 100 din

Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, care însă nu s-a

aplicat în cauză, deși s-a organizat examen conform art. 100 alin. (3) din

aceeași lege.

În optica

reclamantei, în mod nelegal i s-a acordat preaviz înainte de susținerea

examenului pentru ocuparea unui post din cele existente potrivit noii structuri

organizatorice și noului stat de funcțiuni, dată după care trebuia să se facă

eliberarea din funcție și să se acorde preaviz conform art. 99 alin. (3) din

Legea nr. 188/199.

De asemenea, nu au

fost respectate prevederile art. 99 alin. (5) din Legea nr. 188/1999, în sensul

punerii la dispoziție a locurilor publice vacante și nici prevederile art. 65 -

67 C. muncii care, potrivit art. 4 din Ordinul nr. 2407 din 4 iulie 2011 al

A.N.A.F., sunt direct aplicabile.

În ceea ce privește

cererea de suspendare a Ordinului nr. 7123 din 2 august 2011, având în vedere

că a fost inițiată procedura prealabilă, reclamanta a arătat că sunt întrunite

condițiile cazului bine justificat și prevenirea pagubei iminente, prevăzute.

de art. 14 din Legea contenciosului administrativ coroborat cu art. 2 lit. ș)

și t) din Legea nr. 554/2004.

pârâtelor

Pârâta Agenția

Națională de Administrare Fiscală a formulat întâmpinare și a solicitat

respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivând că: Ordinele nr. 2406/2011 și

nr. 2407/2011 nu pot fi încadrate în categoria actelor cu caracter normativ,

întrucât aceste nu au o aplicabilitate generală și nu se adresează „erga

omnes”, ci au aplicabilitate limitată doar pentru salariații funcționari

publici și personalul contractual, încadrați în Autoritatea Națională a Vămilor

și structurile acesteia.

Astfel, potrivit art.

11 lit. b) din Legea nr. 24/2000, respectiv art. 55 alin. (3) din Anexa 1 la

H.G. nr. 561/2009, nu se impunea publicarea O.P.A.N.A.F. nr. 2406/2011 și

O.P.A.N.A.F. nr. 2407/201 în Monitorul Oficial al României.

Totodată, pârâta a

arătat că cererea privind anularea examenului este inadmisibilă, în acest sens

pronunțându-se și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 3546 din

24 iunie 2009 în Dosarul nr. 1178/35/2008.

În ceea ce privește

anularea Ordinului nr. 7123 din 2 august 2011, s-a invocat excepția lipsei

calității procesuale pasive a A.N.A.F., solicitând respingerea cererii ca fiind

formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pârâta Autoritatea

Națională a Vămilor a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei

calității procesuale pasive a A.N.V. în ceea ce privește capătul de cerere

privind anularea Ordinelor A.N.A.F. nr. 2406/2011 și nr. 2407/2011, având în

vedere că acestea au fost emise de Președintele A.N.A.F. în baza H.G. nr.

109/2009, și nu de către conducătorul Autorității Naționale a Vămilor.

Pe fond, pârâta a

solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

de fond

Prin Încheierea de

ședință din 27 octombrie 2011, Curtea de Apel Suceava a respins cererea de

suspendare a executării Ordinului nr. 7123 din 2 august 2011.

Prin Sentința nr. 444

din 19 decembrie 2011, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal, a dispus următoarele:

A respins excepția

lipsei calității procesuale pasive, invocată de Agenția Națională de

Administrare Fiscală București;

A respins ca

nefondată cererea de anulare a Ordinelor nr. 2406 din 4 iulie 2011, nr. 2407

din 4 iulie 2011 și nr. 2619 din 15 iulie 2011 emise de A.N.A.F., formulată de

G.A. în contradictoriu cu Agenția Națională de Administrare Fiscală București.

A admis în parte

cererea de anulare a examenului organizat de pârâta Autoritatea Națională a

Vămilor în perioada 18 - 29 iulie 2011, în sensul că a anulat parțial acest

examen, doar în ceea ce o privește pe reclamanta G.A.;

A admis cererea de

anulare a Ordinului nr. 7123 din 2 august 2011 emis de pârâta Autoritatea

Națională a Vămilor formulată de reclamanta G.A. în contradictoriu cu A.N.V.;

A anulat Ordinul nr.

7123 din 2 august 2011 emis de Autoritatea Națională a Vămilor;

A dispus reîncadrarea

reclamantei în funcția publică de inspector vamal, grad profesional principal

la Biroul Vamal Siret în cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni

Vamale Iași;

A obligat pârâta

Autoritatea Națională a Vămilor să plătească reclamantei o despăgubire egală cu

salariile indexate, majorate și recalculate și cu celelalte drepturi de care ar

fi beneficiat începând cu data de 8 august 2011 până la data reintegrării

efective;

A obligat pârâtele la

plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.860 RON.

Pentru a pronunța

această hotărâre, curtea de apel a reținut următoarele:

Excepția lipsei

calității procesuale pasive invocată de A.N.A.F. nu este fondată, întrucât, așa

cum rezultă din cuprinsul cererii introductive, A.N.A.F. a fost chemată în

judecată doar pentru primul capăt din cerere, respectiv pentru anularea

Ordinelor nr. 2406/2011, 2407/2011 (ordine emise de A.N.A.F.).

Pe fondul cauzei,

referitor la cererea de anulare a Ordinelor nr. 2406 din 4 iulie 2011 și 2407

din 4 iulie 2011, Curtea a constatat că singurul motiv de anulare invocat a

fost acela al nepublicării ordinelor în Monitorul Oficial al României.

În opinia curții de

apel, nepublicarea în Monitorul Oficial nu atrage anularea, motivele de

nelegalitate trebuie să fie concomitente cu emiterea actului, în sensul că

acesta să nu fi fost corespunzător cu actul normativ superior în baza căruia a

fost emis. Nepublicarea atrage o altă sancțiune, aceea a inexistenței, cu

consecința inopozabilității (așa cum s-a reținut și în cuprinsul Deciziei nr.

5440 din 27 noiembrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție).

Referitor la anularea

Ordinului nr. 7123 din 2 august 2011:

Ordinul contestat,

prin care s-a dispus eliberarea reclamantei din funcția publică deținută a fost

emis în temeiul H.G. nr. 110/2009, a Ordinului nr. 2406/2011 și a Ordinului nr.

2407/2011, emise de A.N.A.F.

Ordinele A.N.A.F. nr.

2406/2011 și nr. 2407/2011, prin care s-a aprobat structura organizatorică a

Autorității Națională a Vămilor și statutul de funcții nu au fost publicate în

Monitorul Oficial al României, deși exista această obligație, potrivit

dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 24/2000 și art. 5 alin. (4) din H.G. nr.

110/2009.

Susținerea pârâtei,

potrivit căreia că nu era necesară publicarea întrucât ordinele învederate nu

au caracter normativ, a fost înlăturată, Curtea reținând că potrivit art. 4

pct. 24 din H.G. nr. 110/2009, A.N.V. are ca atribuție întocmirea de studii,

analize și elaborări de proiecte de acte normative privind organizarea

activității proprii, așa încât, Ordinele nr. 2406 și 2407, care reglementează

structura organizatorică și statele de funcții au, prin urmare, un caracter

normativ.

Din conținutul

acestor ordine, a reținut Curtea, derivă doar indirect drepturi subiective

individuale, fapt ce le confirmă caracterul normativ în timp ce din actele

administrative individuale derivă direct drepturi și obligații personale.

Aceste două ordine nu

privesc persoane determinate, ci doar reglementează normativ, organizarea și

statul de funcții, aceste funcții putând fi ocupate de persoane diferite pe

parcursul existenței lor, fiind evident caracterul lor impersonal, normativ, ce

rezultă cu pregnanță din cuprinsul anexei nr. 11 din Ordinul nr. 2407/2011,

care privește Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea examenului. Este

evident că un astfel de regulament este act administrativ normativ, nu

individual, întrucât „normează”, „reglementează” de o manieră generală și impersonală.

Odată stabilit

caracterul normativ al Ordinelor nr. 2406/2011 și 2407/2011, Curtea a apreciat

că nepublicarea lor în Monitorul Oficial al României atrage sancțiunea

inexistenței și pe cale de consecință a inopozabilității, aplicându-se prin analogie

dispozițiile art. 100 alin. (1) și art. 108 alin. (4) din Constituția României.

De altfel, viciul

nepublicării fiind un viciu de legalitate externă, pledează pentru sancțiunea

inexistenței, interpretare în acord cu jurisprudența Înaltei Curți de Casație

și Justiție în materie, respectiv Decizia nr. 5440 din 27 noiembrie 2009, în

cuprinsul căreia s-a reținut că sancțiunea nepublicării atrage inexistența și

prin urmare inopozabilitatea.

Cum sancțiunea

inexistenței atrage inopozabilitatea, efectele juridice ale Ordinelor nr.

2406/2011 și nr. 2407/2011 nu pot fi opuse reclamantei, iar noua organizare a

Autorității Naționale a Vămilor, care a redus numărul de posturi și efectele

concursului organizat de A.N.V. (concurs organizat în baza Ordinului nr. 2407/2011)

nu pot produce efecte împotriva reclamantei.

Curtea a mai reținut

că Ordinul nr. 7123 din 2 august 2011 a fost emis în baza Ordinelor nr. 2406 și

2407, și cum efectele acestora nu îi sunt opozabile reclamantei datorită

sancțiunii inexistenței, ordinul atacat este lovit de sancțiunea nulității,

fiind emis în baza unor acte normative afectate de vicii de legalitate

capitale, în speță, fiind încălcat atât principiul ierarhiei actelor juridice,

cât și principiul legalității.

În ceea ce privește

cererea de constatare a nulității de drept a concursului organizat de A.N.V.,

având în vedere considerentele referitoare la inopozabilitatea Ordinelor nr.

2406, 2407, anexele la Ordinul nr. 2407/2011, ce reglementează procedura pentru

organizarea și desfășurarea examenului, Curtea a ajuns la concluzia că examenul

organizat de A.N.V. este nul doar în ceea ce o privește pe reclamantă, efectele

nulității neputându-se extinde asupra celorlalte persoane care au participat la

concurs și nu sunt părți în acest dosar.

Astfel, în temeiul

art. 106 alin. (1), (2) din Legea nr. 188/1999, Curtea a apreciat că se impune

reintegrarea reclamantei în funcția publică de inspector vamal grad profesional

principal, la Biroul Vamal Siret din cadrul Direcției Județene pentru Accize și

Operațiuni Vamale Iași, precum și plata unei despăgubiri egală cu salariile

indexate, majorate și recalculate și cu celelalte drepturi de care ar fi

beneficiat începând cu data de 8 august 2011 până la data reintegrării

efective.

În temeiul art. 274

C. proc. civ., a obligat pârâtele la plata cheltuielilor de judecată constând

în onorariu avocat.

Împotriva Sentinței

civile nr. 444 din 19 decembrie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a

civilă, de contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs pârâtele

Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași în numele și pentru

Autoritatea Națională a Vămilor și Agenția Națională de Administrare Fiscală

prin președinte, care au invocat motivul de recurs prevăzut la art. 304 pct. 9,

în condițiile art. 304

1

C. proc. civ., fiind susținute, în esență,

următoarele critici:

Printr-o primă

critică formulată recurentele Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni

Vamale Iași și Autoritatea Națională a Vămilor au susținut că sentința civilă

recurată este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea

greșită a legii, în condițiile în care Ordinele Președintelui A.N.A.F. nr.

2406/2011 și nr. 2407/2011 nu reprezintă acte cu caracter normativ, întrucât

acestea nu au o aplicabilitate generală și nu se adresează erga omnes, ci se

adresează unui număr restrâns și bine definit de subiecți, care au luat la

cunoștință de dispozițiile acestora, dată fiind afișarea acestora atât pe

site-ul A.N.A.F., cât și pe site-ul A.N.V., dar și la sediul A.N.V.

De asemenea, s-a

susținut că: Ordinele nr. 2406, nr. 2407/2011 și 2619/2011 emise de

președintele A.N.A.F. nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul

Oficial al României, conform art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 24/2000, privind

normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative,

republicată; a existat un proces de reorganizare al autorității publice pârâte,

fiind redus numărul de posturi de la 4586 la maxim 3159, conform art. 7 alin.

(5) din H.G. nr. 110/2009 privind organizarea și funcționarea A.N.V.,

modificată și completată prin H.G. nr. 565/2011, nefiind vorba de ocuparea unei

funcții publice prin una din modalitățile prevăzute de Legea nr. 188/1999,

republicată, cu modificările și completările ulterioare.

S-a mai arătat că nu

sunt aplicabile dispozițiile art. 56 și 57 alin. (2) din legea menționată, și

nici cele ale H.G. nr. 611/2008; procesul de reorganizare a A.N.V. s-a

desfășurat cu avizul A.N.F.P., așa cum rezultă din Adresele nr. 895341 din 29

iunie 2011 și nr. 896.404 din 4 iulie 2011, adrese care, de altfel, au fost

invocate în preambulul ordinelor contestate și că nu-i incumbă obligația de a

publica anunțul privind examenul de testare profesională în Monitorul Oficial

al României cu 30 de zile înainte de data susținerii acestuia, și nici de a

respecta dispozițiile H.G. nr. 611/2008, în ceea ce privește stabilirea

bibliografiei, constituirea comisiilor de examen, desfășurarea probelor.

S-a învederat că prin

Adresa nr. 904.605 din 12 septembrie 2011 emisă de A.N.F.P. se arată că

modalitatea de organizare și desfășurare a examenului organizat în cazul

reorganizării instituției publice în temeiul art. 100 alin. (3) din Legea nr.

188/1999 se stabilește de către fiecare autoritate sau instituție publică în

parte, aceasta nefiind reglementată prin prevederile H.G. nr. 611/2008.

Drept urmare, prin

Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 2589/2011 s-a aprobat bibliografia pentru

examenul de testare profesională din perioada 18 - 29 iulie 2011, pentru

funcționarii publici și personalul contractual din structura A.N.V. ale căror

funcții au fost supuse reorganizării, cărora li s-a oferit posibilitatea de a

opta în scris pentru funcții publice vacante, de conducere sau execuție

corespunzătoare, în termenul comunicat în preaviz.

Recurenta a arătat că

subiectele la proba scrisă s-au elaborat de Comisia de examen cu 3 ore înaintea

examenului, cu respectarea bibliografiei aprobate, candidații nemulțumiți având

posibilitatea formulării unei contestații, interviul desfășurându-se conform

art. 23 - 29 din Regulamentul Anexa 11 la O.P.A.N.A.F. nr. 2407/2011,

candidații admiși la cele două probe fiind numiți în funcțiile publice conform

punctajelor obținute, în ordine descrescătoare și în limita posturilor vacante,

potrivit art. 32 din Regulament.

S-a concluzionat că

punctajul obținut de intimata-reclamantă G.A. - 144 puncte - a fost mai mic

decât cel obținut de ceilalți funcționari publici care au optat pentru aceeași

funcție publică vacantă, în cadrul Biroului Vamal Siret existând 26 posturi

vacante pentru care și-au exprimat opțiunea 33 funcționari publici, astfel că

prin Ordinul nr. 7123 din 2 august 2011 s-a dispus eliberarea intimatei din

funcția publică deținută, de inspector vamal grad profesional principal

gradația 2 clasa salarizare 44 la Biroul Vamal Siret, din cadrul Direcției

Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, întreaga procedură de

reorganizare a sistemului vamal și de examen desfășurându-se conform legii.

Prin recursul

formulat, recurenta Agenția Națională de Administrare Fiscală a solicitat

modificarea în parte a hotărârii recurate, în sensul admiterii excepției lipsei

calității procesual pasive, având în vedere faptul că în cauză sunt atacate

acte administrative emise de alte instituții, singurele în măsură să formuleze

apărări de fond cu privire la criticile invocate de reclamantă, reiterându-se

sintetic și celelalte critici ale recurentelor pârâte, prezentate anterior.

intimatei

Intimata, prin

întâmpinarea depusă la dosar în temeiul art. 308 alin. (2) C. proc. civ. și

prin apărătorul său în instanță, a solicitat respingerea recursurilor ca

nefondate.

instanței de recurs

Examinând sentința

atacată prin prisma criticilor formulate de recurente, a apărărilor cuprinse în

întâmpinare, cât și sub toate aspectele, în temeiul art. 304

1

C.

proc. civ., Înalta Curte constată că recursurile declarate în cauză sunt

fondate, pentru argumentele expuse în continuare.

În primul rând,

Înalta Curte constată că raționamentul judecătorului fondului s-a bazat

exclusiv pe ideea că Ordinele Președintelui A.N.A.F. nr. 2406/2011 și nr.

2407/2011 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României deși, fiind

acte administrative cu caracter normativ, exista această obligație potrivit

dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 și art. 5 alin. (4) din

H.G. nr. 110/2009, aspect de natură a atrage sancțiunea inexistenței

respectivelor acte administrative și implicit nulitatea actelor administrative

emise în baza acestora, așa încât va analiza doar criticile formulate pe acest

aspect.

În acest context,

Înalta Curte constată că esențială pentru soluționarea prezentei cauze este

calificarea Ordinelor Președintelui A.N.A.F. nr. 2406/2011 și nr. 2407/2011 ca

fiind acte administrative normative sau acte administrative individuale, în

raport de conținutul acestora și efectele produse în ordinea juridică.

Actul administrativ

normativ este acel act administrativ prin care se formulează reguli de drept

generale și impersonale, se stabilesc situații juridice cu același caracter,

aplicabile unui număr nedeterminat de subiecte de drept.

Actul administrativ

normativ, din punct de vedere material, al cuprinsului său, organizează

aplicarea legilor și se aseamănă cu acestea, pentru că edictează reguli, norme,

dispoziții generale și obligatorii pentru un număr nelimitat de subiecte.

Actul administrativ

individual este un act administrativ concret care privește aplicarea în concret

a legilor și se adresează unui subiect de drept determinat sau unei categorii

anume a subiectelor de drept.

Așadar, cele două

tipuri/categorii de acte administrative trebuie diferențiate atât în funcție de

obiectul lor, cât și în raport de criteriul determinabilității persoanelor

cărora li se aplică, criterii față de care Înalta Curte constată că, atât

Ordinul nr. 2406/2011 privind structura organizatorică a A.N.V. și a unităților

subordonate acesteia, precum și Ordinul nr. 2407/2011, prin care au fost

aprobate statele de funcții pentru A.N.V. - aparat central și structuri

subordonate, precum și regulamentele pentru organizarea și desfășurarea

examenului de testare profesională a funcționarilor publici și personalului

contractual sunt acte administrative individuale, întrucât acestea nu prevăd

reglementări de principiu și nu au o aplicabilitate generală, nu se adresează

și nu produc efecte erga omnes, ci urmăresc stabilizarea unei situații juridice

precise în favoarea unui număr restrâns și bine definit de subiecte de drept,

respectiv funcționarilor publici și personalul contractual din cadrul

Autorității Naționale a Vămilor.

Astfel, în mod greșit

prima instanță a reținut că Ordinele Președintelui A.N.A.F. nr. 2406/2011 și

respectiv nr. 2407/2011, ce au stat la baza Ordinului nr. 7123/2011, sunt acte

administrative cu caracter normativ, fără a observa că acestea produc efecte

numai în raport cu persoanele care au făcut parte din cadrul structurii A.N.V.,

respectiv ale căror funcții au fost supuse reorganizării prin reducerea

numărului de posturi, ca atare ele se adresează unui număr determinat de

subiecte de drept, neputându-se reține aplicabilitatea erga omnes a acestora,

rolul lor fiind acela de a aplica H.G. nr. 110/2009, privind organizarea și

funcționarea Autorității Naționale a Vămilor, stabilind structura concretă și

statul de funcții al acestei autorități, inclusiv pentru direcțiile

corespunzătoare din teritoriu.

Odată stabilit faptul

că cele două ordine mai sus indicate sunt acte individuale, devin aplicabile,

în cauză, dispozițiile art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 24/2004 privind

normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative,

republicată, potrivit cărora: „(2) Nu sunt supuse regimului de publicare în

Monitorul Oficial al României: b) actele normative clasificate, potrivit legii,

precum și cele cu caracter individual, emise de autoritățile administrative

autonome și de organele administrației publice centrale de specialitate.",

precum și dispozițiile art. 55 alin. (3) din Anexa 1 la H.G. nr. 561/2009

pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului,

pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici

publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în

vederea adoptării/aprobării, potrivit cărora: „Nu sunt supuse regimului de

publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, ordinele, instrucțiunile

și alte acte cu caracter normativ clasificate potrivit legii, precum și cele cu

caracter individual”.

Prin urmare, în mod

greșit a reținut instanța de fond că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.

11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 și art. 5 alin. (4) din H.G. nr. 110/2009

privind organizarea și funcționarea A.N.V., cerința publicării fiind prevăzută

de lege în raport de un act administrativ cu caracter normativ, iar nu

individual, cum este cazul ordinelor invocate în speță, emise în condițiile

art. 5 alin. (3) și art. 7, art. 8 și art. 9 din H.G. nr. 110/2009 privind

organizarea și funcționarea Autorității Naționale a Vămilor, modificată și

completată prin H.G. nr. 565/2011.

În concluzie, în mod

neîntemeiat a apreciat instanța de fond că cele două ordine, prin nepublicarea

în Monitorul Oficial al României, nu pot produce efecte juridice, de unde a

reținut, în mod greșit, caracterul nelegal al întregii proceduri de eliberare

din funcție a reclamantei, respectiv caracterul nelegal al tuturor actelor

emise în această procedură, inclusiv a Ordinului nr. 7146 din 2 august 2011,

prin care intimata-reclamantă a fost eliberată din funcția publică de inspector

vamal.

Totodată, constatând,

în acord cu instanța de fond, că recurenta Agenția Națională de Administrare

Fiscală, este emitenta Ordinului nr. 2407/2011, prin care s-a dispus

organizarea examenului contestat în prezenta cauză, Înalta Curte constată că în

mod corect s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei

recurente.

Deoarece în cererea

introductivă intimata-reclamantă a formulat și alte critici privind legalitatea

procedurii de concurs, care nu au fost examinate de prima instanță, ceea ce

echivalează cu o necercetare completă a fondului cauzei deduse judecății, în

sensul art. 312 alin. (3) C. proc. civ., pentru a nu lipsi părțile de un grad

de jurisdicție, se va dispune, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din

Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și

completările ulterioare, precum și a dispozițiilor art. 312 alin. (1) - (3) C.

proc. civ., admiterea recursurilor declarate de Direcția Regională pentru

Accize și Operațiuni Vamale Iași, în nume propriu și pentru Autoritatea

Națională a Vămilor, precum și de către Agenția Națională de Administrare

Fiscală, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare,

pentru verificarea și soluționarea tuturor susținerilor intimatei-reclamante.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile

declarate de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași în

numele și pentru Autoritatea Națională a Vămilor și Agenția Națională de

Administrare Fiscală împotriva Sentinței nr. 444 din 19 decembrie 2011 a Curții

de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 2 octombrie 2012.

Procesat

de GGC - AZ