ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3223/2010

Deliberând asupra recursului de față,

din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința nr. 705 pronunțată de

Tribunalul Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ, a fost

admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta SC A.C.S. SA Drobeta Turnu

Severin împotriva pârâtei SC C.D. SA Târgu Jiu dispunându-se anularea facturii din

21 august 2008 pentru suma de 1.748,05 lei rămânând de plată diferența de

104.421,47 lei contravaloare energie electrică.

A fost

respinsă cererea cu privire la anularea notei de constatare din 10 iulie 2008

și a facturii din 21 august 2008.

Pârâta a fost

obligată la 145,80 lei cheltuieli de judecată.

În

motivare instanța a reținut că în urma controlului efectuat la 10 iulie 2008 de

reprezentanții pârâtei SC C.D. SA, prin nota de constatare din 10 iulie 2008,

s-a reținut că reclamanta consuma energie electrică din rețeaua pârâtei, în mod

fraudulos, prin 3 conductoare, fără a avea contract de furnizare energie

electrică.

S-a reținut

din expertiza tehnică întocmită în cauză că linia electrică aeriană, L.B. racord

tratare apa Halânga aparține pârâtei și alimentează un post de transformare ce

aparține întreprinderii miniere Mehedinți. Postul de transformare este

alimentat din linia electrică aeriană L.K. Balta și aparține de întreprinderea

minieră Mehedinți și nu de R.A.A.N. - sucursala R.T., iar în urma refacerii

traseului consumului de energie electrică descris prin nota de constatare, s-a

reținut că se sustrăgea energie electrică din rețeaua pârâtei, energia

electrică consumată de reclamantă ajungând din rețeaua pârâtei, fără

contorizare, în rețeaua SC E. SA și de aici la reclamantă. Energia electrică

consumată de reclamantă în modul descris nu era contorizata și nu a fost

plătită pârâtei.

Referitor la

perioada de recalculare a consumului fraudulos, s-a apreciat că potrivit art. 142

alin. (4) din H.G. nr. 1007/2004, este de 6 luni, pentru ceilalți consumatori,

alții decât cei casnici.

A fost

înlăturată susținerea reclamantei în sensul că racordul la energia electrică

consumată fraudulos s-a realizat în baza procesului verbal din 02 iunie 2008

încheiat cu SC E. SA, întrucât acest proces verbal se referă la montarea

contorului de energie electrică și nu la racordul efectiv, iar potrivit

declarației martorului Ș.I., cablul prin care se alimenta cu energie electrică

reclamanta se găsea în zonă înainte de data invocată de reclamantă ca dată a

racordului; intervalul de recalculare cuprinde, potrivit procedurii

operaționale-cadru trimiteri la legislația în vigoare, conform art. 10 pct. 1

lit. c), respectiv la art. 142 alin. (4) din H.G. nr. 1007/2004, o perioadă de

6 luni, în situația consumului fraudulos, consum ce a fost dovedit în cauză.

Prin urmare,

atâta timp cât consumul de energie electrică nu poate fi determinat prin

măsurare, acesta se stabilește în sistem paușal, potrivit art.142 alin. (1) din

H.G. nr. 1007/2004.

Cum din

declarațiile de martori audiați în cauză, precum și din susținerile

reclamantei, rezultă că acei consumatori găsiți la fata locului, au funcționat

în perioada celor 6 luni de calcul a prejudiciului, fără a se putea măsura cu

exactitate durata de funcționare a acestora, în atare condiții instanța a

procedat la calculul energiei consumate, conform sistemului paușal, luând în

calcul duratele de utilizare normate, pe tipuri de receptoare și ramuri

industriale.

S-a apreciat că

în perioada de calcul a consumului de energie electrică au funcționat două

grupuri electrogene ce au produs energie electrică conform bonurilor de consum

existente la dosarul cauzei, într-o cantitate de 3.537,6 kwh, contravaloarea

energiei electrice produsă în acest mod fiind de 1.748,05 lei.

Împotriva acestei

sentințe a formulat apel reclamanta SC A.C.S. SA Drobeta Turnu Severin,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia

nr. 245 din 17 noiembrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, a

fost admis apelul reclamantei, a fost schimbată sentința apelată în sensul că

s-a dispus anularea facturii din 21 august 2008 pentru suma de 101.272,63 lei,

rămânând de plată diferența de 3.148,84 lei contravaloare energie electrică. Au

fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței și a fost obligată pârâta

intimată la suma de 1.700,3 cheltuieli de judecată.

Pentru a

pronunța astfel, instanța de apel a reținut în considerente, în esență, că

tribunalul a calculat eronat energia electrică pentru ultimele 6 luni, din

ansamblul probatoriilor efectuate în cauză rezultând că alimentarea frauduloasă

a reclamantei nu s-a putut face anterior datei de 2 iunie 2008 (data montării

contorului de energie electrică); având în vedere și concluziile raportului de

expertiză instanța de apel a dispus anularea facturii din 21 august 2008 pentru

suma de 101.272,63 lei rămânând de plată diferența de 3.148,84 lei,

contravaloare energie electrică consumată fraudulos de la pârâtă anterior datei

de 02 iunie 2008.

Împotriva deciziei

pronunțate în apel pârâta a declarat recurs susținând critici de netemeinicie

în ceea ce privește probele administrate în cauză vizând consumul fraudulos de

energie electrică, calculul prejudiciului pentru energia electrică consumată

fraudulos care nu poate fi stabilit decât în sistemul paușal.

Înalta Curte,

din oficiu, la acest termen a invocat nulitatea cererii de recurs în raport de

dispozițiile art.302

1

alin.(1) lit. c) C. proc. civ. și a rămas în

pronunțare pe această excepție.

Analizând

cererea de recurs în raport de prevederile art. 304 pct.8 și 9 C. proc. civ.,

invocate de recurentă, se constată că argumentele aduse în dezvoltarea

motivelor de recurs nu pot fi încadrate în aceste texte de lege și nici în alte

motive de nelegalitate din cele reglementate în cuprinsul art. 304 C. proc.

civ.

Cum criticile

vizează aspecte ce țin de stabilirea situației de fapt și de aprecierea dată

probelor ce reprezintă atributul instanțelor anterioare, ele nu pot face

obiectul controlului judiciar în această fază procesuală în care atribuțiile

instanței de recurs sunt limitate strict doar la motivele de nelegalitate.

În considerarea

celor ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 302

1

alin. (1) lit.

c) C. proc. civ. va constata nulitatea cererii de recurs.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMLELE

LEGII

D E C I D E

Constată

nulitatea cererii de recurs formulată de pârâta SC C.D. SA Târgu Jiu împotriva

deciziei nr. 245 din 17 noiembrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția

comercială, conform art. 302

alin.(1)

lit. c) C. proc. civ.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 12 octombrie 2010.