ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3606/2018

Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal la data de 26 aprilie 2018, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8) din C. proc. civ. reclamantul A. a solicitat revizuirea Deciziei nr. 453 din 13 februarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2016 deoarece este potrivnică Deciziei nr. 56 din 28 februarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2014**.

Prin Decizia nr. 2722 din 10 iulie 2018, dată în dosarul nr. x/2018 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. în favoarea ÎCCJ, secția CAF.

În urma declinării, la data de 10 septembrie 2018 cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2018.

Prin Decizia nr. 453 din 13 februarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2016, s-a respins recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinței nr. 1793 din 28 iunie 2017, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr. x/2016, în contradictoriu cu intimata pârâtă Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Mehedinți.

Împotriva Deciziei nr. 453 din 13 februarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a formulat contestație în anulare contestatorul A. invocând dispozițiile art. 509 pct. (8) din C. proc. civ.

În ceea ce privește primul dintre motivele de revizuire, Înalta Curte constată că revizuentul își exprimă nemulțumirea cu privire la faptul că prin considerentele Deciziei nr. 453 din 13 februarie 2018, instanța de recurs nu s-ar fi pronunțat asupra noțiunii de "stabilire de domiciliu obligatoriu" raportat la situația sa, nu a analizat situația întregii familii raportat la data luării măsurii și la data încetării acesteia față de imobilul din str. x din Drobeta-Turnu Severin în baza probatoriului administrat în cauză, ci a invocat doar Decizia nr. 9/2014 a ICCJ considerând că nu a avut domiciliul obligatoriu stabilit printr-un act administrativ.

Această stare de fapt este contrazisă în dispozitivul Deciziei nr. 56 din 28 februarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosar nr. x/2014** în ale cărei considerente se reține faptul că imobilul din str. x din Drobeta-Turnu Severin a fost luat abuziv, fiind folosit ca anexă la casa prezidențială, timp în care au fost forțați să locuiască într-o locație indicată de fostul regim, fără a putea reveni la locuința sa.

Mai arată că face parte dintr-o familie persecutată politic în timpul vechiului regim, datând din 18 iulie 1951, așa cum rezultă din Decizia MAI nr. 200/1951 prin care bunicul său, B. a fost dislocat împreună cu familia, respectiv soția și 9 copii, din Turnu Severin în com. Pelicanu, jud. Călărași, dintre copii făcând parte și mama sa, C., aspect care rezultă din adresa MAI nr. x/13 noiembrie 1990.

Pentru aceste motive a solicitat admiterea revizuirii și anularea Deciziei civile nr. 453 din 13 februarie 2018 a Curții de Apel Craiova pronunțată în dosarul nr. x/2016, iar pe fond la rejudecare admiterea recursului în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată cu cheltuieli de judecată.

Intimata-pârâtă Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Mehedinți, a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității cererii de revizuire în temeiul art. 511 alin. (1) pct. 1) din C. proc. civ. conform căruia "termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, în cazurile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1) de la comunicarea hotărârii".

Examinând cu prioritate regularitatea exercitării căii de atac exercitate, respectiv a excepției de tardivitate invocată în cauză de autoritatea intimată, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, motiv pentru care o va admite și va respinge cererea de revizuire de față ca tardiv formulată, în considerarea celor în continuare arătate.

Potrivit art. 511 alin. (1) pct. 1, "termenul de revizuire este de o lună și se va socoti ... în cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1, de la data comunicării hotărârii".

Potrivit art. 181 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează:

(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.

Potrivit art. 182 alin. (1) din C. proc. civ. termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24:00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.

Din interpretarea logico-juridică a acestor dispoziții rezultă că în cazul termenului de o lună termenul se împlinește în ziua corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă.

Înalta Curte constată că prezenta cerere de revizuire a fost îndreptată împotriva Deciziei civile nr. 453 din 13 februarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2016, pe care revizuentul a apreciat-o a fi potrivnică Deciziei nr. 56 din 28 februarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2014**.

Motivele de fapt și de drept invocate de revizuent confirmă că obiectul revizuirii îl reprezintă Decizia civilă nr. 453 din 13 februarie 2018, revizuentul solicitând desființarea acesteia, astfel încât hotărârea ce face obiectul reformării și în raport de care se calculează termenul de depunere a cererii de revizuire va fi această decizie.

În speță, așa cum rezultă din dovada de înmânare atașată la dosarul nr. x/2016, Decizia nr. 453 din 13 februarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, i-a fost comunicată revizuentului la data de 23 martie 2018, iar cererea de revizuire a fost înaintată instanței prin poștă la data de 25 aprilie 2018.

Într-adevăr, cauza de față prezintă o situație specifică, în sensul că, analizând datele rămânerii definitive a hotărârilor considerate potrivnice, se constată că, în temeiul principiului disponibilității, revizuentul a înțeles să îndrepte cererea de revizuire împotriva hotărârii pronunțate inițial, și nu a ultimei hotărâri, contrar dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., dar această împrejurare nu poate schimba modul de calcul a termenului de exercitare a căii de atac.

Astfel, hotărârea pe care revizuentul o apreciază a fi legală și temeinică, respectiv Decizia nr. 56 din 28 februarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2014**, a rămas definitivă la data de 28 februarie 2018, însă revizuentul nu a înțeles să îndrepte cererea de revizuire împotriva acestei hotărâri, astfel încât data comunicării acesteia nu poate fi luată în considerare pentru calcularea termenului de exercitare a cererii de revizuire îndreptată împotriva Deciziei nr. 453 din 13 februarie 2018.

În concluzie, în ceea ce privește calcularea termenului de introducere a cererii de revizuire, va fi avută în vedere însăși hotărârea împotriva căreia se îndreaptă calea de atac, întrucât aceasta este apreciată ca nelegală de către revizuent, solicitându-se anularea acestei hotărâri ca urmare a introducerii căii extraordinare de atac.

Ca atare, în raport de dispozițiile incidente în prezenta cauză rezultă că titularul prezentei căii extraordinare de atac a formulat cererea de revizuire împotriva Deciziei nr. 453 din 13 februarie 2018, în ziua de 25 aprilie 2018, după expirarea termenului prevăzut de art. art. 509 din Noul C. proc. civ., respectiv 30 zile de la data comunicării hotărârii.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8) din Noul C. proc. civ. Înalta Curte va admite excepția tardivității invocată de intimată și va respinge cererea de revizuire promovată, ca fiind tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția invocată de intimata Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială Mehedinți.

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei civile nr. 453 din 13 februarie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2016, ca fiind tardiv formulată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 octombrie 2018.

Procesat de GGC - CL