ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3243/2013

Deliberând asupra

recursului de față, din actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani

la 3 februarie 2012 sub nr. 964/40/2012, revizuenta CEC B. SA București a

solicitat, în contradictoriu cu intimatul C.I., revizuirea Sentinței civile nr.

2145 din 8 noiembrie 2010, pronunțată de Judecătoria Dorohoi în Dosarul nr.

2263/222/2010, a Sentinței civile nr. 1487 din 8 septembrie 2010, pronunțată de

Judecătoria Dorohoi în Dosarul nr. 2834/222/2010 și a Deciziei nr. 652 din 5

septembrie 2011 pronunțată de Tribunalului Botoșani în Dosarul nr. 2834/222/2010.

În motivarea cererii,

revizuenta a invocat dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., întrucât

aceste hotărâri sunt contrare Deciziei nr. 6R din 19 ianuarie 2006 a

Tribunalului Botoșani (Dosar nr. 4702/2005) precum și Deciziei nr. 472R din 5

mai 2011 a Tribunalului Botoșani (Dosar nr. 1673/222/2010).

Prin Decizia nr. 773R

din 16 octombrie 2012, Tribunalul Botoșani a admis excepția de necompetență

materială a Tribunalului Botoșani în soluționarea cauzei și a declinat

competența de soluționare favoarea Curții de Apel Suceava, reținând în

considerente, în esență, că revizuenta reclamă existența unei contrarietăți

între sentințele civile nr. 2145 din 8 noiembrie 2010 și nr. 1487 din 8

septembrie 2010, pronunțate de Judecătoria Dorohoi și Decizia nr. 652 din 5

martie 2011 a Tribunalului Botoșani și Deciziile civile nr. 6R din 19 iunie

2007 și nr. 472 din 5 mai 2011, ambele pronunțate de Tribunalul Botoșani,

situație în raport de care competența de soluționare a cererii de revizuire

aparține Curții de Apel Suceava, conform art. 323 alin. (2) C. proc. civ.

Cererea de revizuire

a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava la 13 februarie 2013.

Prin Decizia nr. 384

din 6 martie 2013, Curtea de Apel Suceava a disjuns cererile de revizuire a

Sentințelor nr. 2145 din 8 noiembrie 2010 și nr. 1487 din 8 septembrie 2010,

ambele pronunțate de Judecătoria Dorohoi, de cererea de revizuire a Deciziei

nr. 652 din 6 septembrie 2011 a Tribunalului Botoșani și a dispus formarea a

două dosare separate vizând revizuirea sentințelor, care au fost trimise la

arhiva Curții de Apel în vederea repartizării la un complet de fond.

Prezenta cerere

disjunsă de revizuire a Sentinței civile nr. 1487 din 8 septembrie 2010

pronunțată de Judecătoria Dorohoi în Dosarul nr. 2834/222/2010, a fost

înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava sub nr. de dosar 230/39/2013.

Au fost atașate

Dosarul nr. 2834/222/2010 al Judecătoriei Dorohoi și Dosarul nr. 2834/222/2010

al Tribunalului Botoșani.

La termenul de

judecată stabilit, instanța a invocat excepția tardivității cererii de

revizuire a Sentinței civile nr. 1487 din 8 septembrie 2010 a judecătoriei

Dorohoi.

Prin Sentința nr. 18

din 11 aprilie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă s-a

respins ca tardivă cererea de revizuire formulată de SC CEC B. SA București

împotriva Sentinței civile nr. 1487 din 8 septembrie 2010, pronunțată de

Judecătoria Dorohoi în Dosarul nr. 2834/222/2010 și a fost respinsă ca rămasă

fără obiect cererea de suspendare a executării silite a Sentinței civile nr.

1487 din 8 septembrie 2010, pronunțată de Judecătoria Dorohoi.

S-a reținut că

Sentința civilă nr. 1487 din 8 septembrie 2010 a Judecătoriei Dorohoi (a cărei

revizuire se solicită) a fost comunicată revizuentei la 22 septembrie 2010,

astfel cum rezultă din dovada de comunicare de la Dosarul nr. 2834/222/2010 al

Judecătoriei Dorohoi, iar de la această dată și până la data formulării cererii

de revizuire - 3 februarie 2012, a trecut mai mult de o lună, așa încât

instanța a admis excepția invocata și a respins cererea de revizuire a

Sentinței civile nr. 1487 din 8 martie 2010 a Judecătoriei Dorohoi ca tardivă,

în raport de dispozițiile art. 324 alin. (1) pct. A C. proc. civ.

Față de soluționarea

cererii de revizuire la acest termen, a fost respinsă ca rămasă fără obiect

cererea de suspendare a executării Sentinței civile nr. 1487/2010 a

Judecătoriei Dorohoi.

Împotriva Sentinței

nr. 18 din 11 aprilie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I

civilă, revizuenta SC CEC B. SA București a declarat recurs, întemeiat pe

motivele de nelegalitate prevăzute de art 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ.

În motivarea

recursului, revizuenta susține că obiectul revizuirii îl constituie Sentința

civilă nr. 1487 din 8 septembrie 2010 a Judecătoriei Dorohoi, care este

contradictorie cu Decizia nr. 6R din 19 ianuarie 2006, pronunțată de Tribunalul

Botoșani în Dosarul nr. 4702/2005 și cu Decizia nr. 472/R din 5 mai 2011,

pronunțată de Tribunalul Botoșani în Dosarul nr. 1673/222/2010. Referitor la

comunicarea sentinței a cărei revizuire se cere, revizuenta arată că a luat la

cunoștință de sentință la 10 ianuarie 2012, întrucât au existat vicii de

procedură de comunicare a sentințelor, nefiind comunicate către SC CEC B. SA

București, o parte fiind comunicate doar Sucursalei Botoșani.

Prin urmare,

revizuenta susține că aceste cauze au fost soluționate cu încălcarea

dispozițiilor privind comunicarea actelor de procedură, SC CEC B. SA nefiindu-i

comunicată hotărârea, ceea ce a condus la imposibilitatea formulării apărării.

În continuare,

revizuenta prezintă istoricului acțiunilor judecătorești întreprinse de

intimatul C.I., precum și decizia pronunțată în recursul declarat împotriva

sentinței a cărei revizuire se cere, deciziile pronunțate în Dosarele nr.

4702/2005 și nr. 1673/222/2010 în legătură cu care afirmă că s-au nesocotit

dispozițiile autorității de lucru judecat.

De asemenea, în

motivarea recursului, revizuenta mai arată că s-a pornit întoarcerea executării

silite în Dosarul nr. 4307/222/2011 al Judecătoriei Dorohoi, cu prim termen de

judecată la 10 ianuarie 2012 când a luat cunoștință de dispozitivul Sentinței

civile nr. 2145 din 8 septembrie 2010, precum și a Deciziei nr. 652 din 5

septembrie 2011.

În continuare,

revizuenta susține că a mai formulat o cerere de revizuire privind alte trei

hotărâri, pe care le menționează expres, față de care, în opinia acesteia,

există o strânsă interdependență și arată că deciziile evocate au autoritate de

lucru judecat.

Față de actele și

lucrările dosarului, de probele administrate în cauză și de dispozițiile legale

incidente, Înalta Curte apreciază recursul ca nefondat pentru următoarele

considerente:

Potrivit art. 322

pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de

apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs

atunci când evocă fondul se poate cere dacă există hotărâri definitive

potrivnice, date de instanțe de aceiași grad sau de grade deosebite, în una și

aceeași pricină, între aceleași persoane având aceeași calitate.

Pentru

motivul de revizuire invocat, dispozițiile art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc.

civ. prevăd că termenul de revizuire este de o lună, care curge în cazul de

față (hotărârile pretins potrivnice nefiind pronunțate în recurs) de la

comunicarea hotărârii a cărei revizuire se cere.

Prin urmare, legea

pretinde exercitarea căii de atac în termenul menționat, termen legal

imperativ, care are ca punct/moment de plecare data comunicării hotărârii,

moment de la care se calculează termenul de o lună prevăzut de lege pentru

formularea cererii deduse judecății.

În cauză, în mod

corect instanța anterioară a reținut ca Sentința civilă nr. 1487 din 8

septembrie 2010 a Judecătoriei Dorohoi (a cărei revizuire se solicită) a fost

comunicată revizuentei la data de 22 septembrie 2010, astfel cum rezultă din

dovada de comunicare de la Dosarul nr. 2834/222/2010 al Judecătoriei Dorohoi,

iar de la această dată și până la data formulării cererii de revizuire, 3

februarie 2012, a trecut mai mult de o lună.

Prin urmare, în mod

legal și cu aplicarea dispozițiilor art. 103 C. proc. civ. instanța anterioară

a constatat că cererea de revizuire este tardiv formulată, revizuenta

exercitând calea de atac după împlinirea termenului evocat (cu mult după

expirarea acestuia prin raportare și la ultimul act de procedură ce a epuizat

judecata civilă a pricinilor părții).

În ceea ce privește

susținerea recurentei despre faptul că nu i s-a comunicat hotărârea a cărei

revizuire o solicită, aceasta este apreciată de Înalta Curte ca neîntemeiată,

întrucât din dovada de comunicare aflată la dosar, reținută în considerentele

ce preced, reiese că s-a realizat comunicarea către Sucursala din Botoșani a

CEC B. SA, care figura ca parte în proces, instanța nefiind ținută să facă

această comunicare și societății-mamă.

Pentru considerentele

ce preced, Înalta Curte apreciază că hotărârea atacată este dată cu respectarea

dispozițiilor art. 324 alin. (1) pct. 1 și ale art. 103 C. proc. civ., în

privința acesteia nesubzistând niciunul din motivele de recurs invocate. Prin

urmare, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte

va respinge recursul ca nefondat.

Înalta Curte nu va

lua în analiză criticile relative la existența autorității de lucru judecat și

la existența hotărârilor potrivnice, întrucât vizează chiar fondul cererii de

revizuire, fond care nu a fost atamat de către instanța de revizuire, întrucât

s-a acordat în mod corect prevalență excepției de procedură a tardivității, cu

respectarea art. 137 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat

recursul declarat de reclamanta SC CEC B. SA prin Sucursala Botoșani împotriva

Sentinței civile nr. 18 din 11 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel

Suceava, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 11 octombrie 2013.

Procesat de GGC - CL