ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3243/2013

Deliberând asupra recursului de față, din actele și lucrările dosarului constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la 3 februarie 2012 sub nr. 964/40/2012, revizuenta CEC B. SA București a solicitat, în contradictoriu cu intimatul C.I., revizuirea Sentinței civile nr. 2145 din 8 noiembrie 2010, pronunțată de Judecătoria Dorohoi în Dosarul nr. 2263/222/2010, a Sentinței civile nr. 1487 din 8 septembrie 2010, pronunțată de Judecătoria Dorohoi în Dosarul nr. 2834/222/2010 și a Deciziei nr. 652 din 5 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalului Botoșani în Dosarul nr. 2834/222/2010. În motivarea cererii, revizuenta a invocat dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., întrucât aceste hotărâri sunt contrare Deciziei nr. 6R din 19 ianuarie 2006 a Tribunalului Botoșani (Dosar nr. 4702/2005) precum și Deciziei nr. 472R din 5 mai 2011 a Tribunalului Botoșani (Dosar nr. 1673/222/2010). Prin Decizia nr. 773R din 16 octombrie 2012, Tribunalul Botoșani a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului Botoșani în soluționarea cauzei și a declinat competența de soluționare favoarea Curții de Apel Suceava, reținând în considerente, în esență, că revizuenta reclamă existența unei contrarietăți între sentințele civile nr. 2145 din 8 noiembrie 2010 și nr. 1487 din 8 septembrie 2010, pronunțate de Judecătoria Dorohoi și Decizia nr. 652 din 5 martie 2011 a Tribunalului Botoșani și Deciziile civile nr. 6R din 19 iunie 2007 și nr. 472 din 5 mai 2011, ambele pronunțate de Tribunalul Botoșani, situație în raport de care competența de soluționare a cererii de revizuire aparține Curții de Apel Suceava, conform art. 323 alin. (2) C. proc.

civ. Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava la 13 februarie 2013. Prin Decizia nr. 384 din 6 martie 2013, Curtea de Apel Suceava a disjuns cererile de revizuire a Sentințelor nr. 2145 din 8 noiembrie 2010 și nr. 1487 din 8 septembrie 2010, ambele pronunțate de Judecătoria Dorohoi, de cererea de revizuire a Deciziei nr. 652 din 6 septembrie 2011 a Tribunalului Botoșani și a dispus formarea a două dosare separate vizând revizuirea sentințelor, care au fost trimise la arhiva Curții de Apel în vederea repartizării la un complet de fond. Prezenta cerere disjunsă de revizuire a Sentinței civile nr. 1487 din 8 septembrie 2010 pronunțată de Judecătoria Dorohoi în Dosarul nr. 2834/222/2010, a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava sub nr. de dosar 230/39/2013.

Au fost atașate Dosarul nr. 2834/222/2010 al Judecătoriei Dorohoi și Dosarul nr. 2834/222/2010 al Tribunalului Botoșani. La termenul de judecată stabilit, instanța a invocat excepția tardivității cererii de revizuire a Sentinței civile nr. 1487 din 8 septembrie 2010 a judecătoriei Dorohoi. Prin Sentința nr. 18 din 11 aprilie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă s-a respins ca tardivă cererea de revizuire formulată de SC CEC B. SA București împotriva Sentinței civile nr. 1487 din 8 septembrie 2010, pronunțată de Judecătoria Dorohoi în Dosarul nr. 2834/222/2010 și a fost respinsă ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării silite a Sentinței civile nr. 1487 din 8 septembrie 2010, pronunțată de Judecătoria Dorohoi.

S-a reținut că Sentința civilă nr. 1487 din 8 septembrie 2010 a Judecătoriei Dorohoi (a cărei revizuire se solicită) a fost comunicată revizuentei la 22 septembrie 2010, astfel cum rezultă din dovada de comunicare de la Dosarul nr. 2834/222/2010 al Judecătoriei Dorohoi, iar de la această dată și până la data formulării cererii de revizuire - 3 februarie 2012, a trecut mai mult de o lună, așa încât instanța a admis excepția invocata și a respins cererea de revizuire a Sentinței civile nr. 1487 din 8 martie 2010 a Judecătoriei Dorohoi ca tardivă, în raport de dispozițiile art. 324 alin. (1) pct. A C. proc. civ. Față de soluționarea cererii de revizuire la acest termen, a fost respinsă ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării Sentinței civile nr. 1487/2010 a Judecătoriei Dorohoi.

Împotriva Sentinței nr. 18 din 11 aprilie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, revizuenta SC CEC B. SA București a declarat recurs, întemeiat pe motivele de nelegalitate prevăzute de art 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ. În motivarea recursului, revizuenta susține că obiectul revizuirii îl constituie Sentința civilă nr. 1487 din 8 septembrie 2010 a Judecătoriei Dorohoi, care este contradictorie cu Decizia nr. 6R din 19 ianuarie 2006, pronunțată de Tribunalul Botoșani în Dosarul nr. 4702/2005 și cu Decizia nr. 472/R din 5 mai 2011, pronunțată de Tribunalul Botoșani în Dosarul nr. 1673/222/2010. Referitor la comunicarea sentinței a cărei revizuire se cere, revizuenta arată că a luat la cunoștință de sentință la 10 ianuarie 2012, întrucât au existat vicii de procedură de comunicare a sentințelor, nefiind comunicate către SC CEC B. SA București, o parte fiind comunicate doar Sucursalei Botoșani.

Prin urmare, revizuenta susține că aceste cauze au fost soluționate cu încălcarea dispozițiilor privind comunicarea actelor de procedură, SC CEC B. SA nefiindu-i comunicată hotărârea, ceea ce a condus la imposibilitatea formulării apărării. În continuare, revizuenta prezintă istoricului acțiunilor judecătorești întreprinse de intimatul C.I., precum și decizia pronunțată în recursul declarat împotriva sentinței a cărei revizuire se cere, deciziile pronunțate în Dosarele nr. 4702/2005 și nr. 1673/222/2010 în legătură cu care afirmă că s-au nesocotit dispozițiile autorității de lucru judecat.

De asemenea, în motivarea recursului, revizuenta mai arată că s-a pornit întoarcerea executării silite în Dosarul nr. 4307/222/2011 al Judecătoriei Dorohoi, cu prim termen de judecată la 10 ianuarie 2012 când a luat cunoștință de dispozitivul Sentinței civile nr. 2145 din 8 septembrie 2010, precum și a Deciziei nr. 652 din 5 septembrie 2011. În continuare, revizuenta susține că a mai formulat o cerere de revizuire privind alte trei hotărâri, pe care le menționează expres, față de care, în opinia acesteia, există o strânsă interdependență și arată că deciziile evocate au autoritate de lucru judecat. Față de actele și lucrările dosarului, de probele administrate în cauză și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte apreciază recursul ca nefondat pentru următoarele considerente: Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de aceiași grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane având aceeași calitate. Pentru motivul de revizuire invocat, dispozițiile art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. prevăd că termenul de revizuire este de o lună, care curge în cazul de față (hotărârile pretins potrivnice nefiind pronunțate în recurs) de la comunicarea hotărârii a cărei revizuire se cere. Prin urmare, legea pretinde exercitarea căii de atac în termenul menționat, termen legal imperativ, care are ca punct/moment de plecare data comunicării hotărârii, moment de la care se calculează termenul de o lună prevăzut de lege pentru formularea cererii deduse judecății.

În cauză, în mod corect instanța anterioară a reținut ca Sentința civilă nr. 1487 din 8 septembrie 2010 a Judecătoriei Dorohoi (a cărei revizuire se solicită) a fost comunicată revizuentei la data de 22 septembrie 2010, astfel cum rezultă din dovada de comunicare de la Dosarul nr. 2834/222/2010 al Judecătoriei Dorohoi, iar de la această dată și până la data formulării cererii de revizuire, 3 februarie 2012, a trecut mai mult de o lună. Prin urmare, în mod legal și cu aplicarea dispozițiilor art. 103 C. proc. civ. instanța anterioară a constatat că cererea de revizuire este tardiv formulată, revizuenta exercitând calea de atac după împlinirea termenului evocat (cu mult după expirarea acestuia prin raportare și la ultimul act de procedură ce a epuizat judecata civilă a pricinilor părții).

În ceea ce privește susținerea recurentei despre faptul că nu i s-a comunicat hotărârea a cărei revizuire o solicită, aceasta este apreciată de Înalta Curte ca neîntemeiată, întrucât din dovada de comunicare aflată la dosar, reținută în considerentele ce preced, reiese că s-a realizat comunicarea către Sucursala din Botoșani a CEC B. SA, care figura ca parte în proces, instanța nefiind ținută să facă această comunicare și societății-mamă. Pentru considerentele ce preced, Înalta Curte apreciază că hotărârea atacată este dată cu respectarea dispozițiilor art. 324 alin. (1) pct. 1 și ale art. 103 C. proc. civ., în privința acesteia nesubzistând niciunul din motivele de recurs invocate. Prin urmare, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat. Înalta Curte nu va lua în analiză criticile relative la existența autorității de lucru judecat și la existența hotărârilor potrivnice, întrucât vizează chiar fondul cererii de revizuire, fond care nu a fost atamat de către instanța de revizuire, întrucât s-a acordat în mod corect prevalență excepției de procedură a tardivității, cu respectarea art. 137 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC CEC B. SA prin Sucursala Botoșani împotriva Sentinței civile nr. 18 din 11 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 octombrie 2013. Procesat de GGC - CL