ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1642/2014

Asupra recursului de

față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 1244 din data de 17

mai 2012, Judecătoria Dorohoi, județul Botoșani, a admis acțiunea civilă

formulată de reclamantul B.R.M., în contradictoriu cu pârâții B.G., P.P., C.C.

și C.I.S., și, în consecință, a dispus desființarea Contractului de

vânzare-cumpărare autentificat sub nr. X1, din data de 26 martie 2009, la

Biroul Notarului Public A.I., din municipiul Dorohoi.

Împotriva acestei

sentințe, în termen legal, au declarat apel atât pârâtul B.G., cât și pârâții

C.C. și C.I.S., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin Încheierea de

ședință din data de 31 ianuarie 2013, Tribunalul Botoșani a dispus

recalificarea căii de atac, ca fiind recurs justificat de obiectul cauzei și

dispozițiile art. 282

1

C. proc. civ.

Tribunalul Botoșani,

secția I civilă, prin Decizia civilă nr. 547-R din 8 mai 2013, a respins ca

nefondate recursurile declarate de pârâtul B.G., cât și de pârâții C.C. și

C.I.S.

Împotriva acestei

decizii, pârâtul B.G. a declarat recurs înregistrat pe rolul Înaltei Curți la

data de 12 septembrie 2013.

La termenul de

dezbateri în fond, Înalta Curte a luat în examinare excepția necompetenței

materiale invocată din oficiu și a rămas în pronunțare asupra acestui aspect.

În raport de cele

anterior expuse, Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului din

perspectiva dispozițiilor art. 137 C. proc. civ., potrivit cărora instanța se

va pronunța prioritar asupra excepțiilor de fond sau de procedură care fac de

prisos în tot sau în parte cercetarea în fond a pricinii, va admite excepția

necompetenței sale în soluționarea prezentei cauze, invocată în temeiul

prevederilor art. 159 alin. (2) C. proc. civ., în considerarea următoarelor

argumente:

Raportând evocatele

texte legale la prevederile art. 159 alin. (2) C. proc. civ. raportat la art.

159

1

alin. (2) din același cod, care dispun că: "necompetența

este de ordine publică în cazul încălcării competenței materiale, când procesul

este de competența unei instanțe de alt grad;" și că: "necompetența

materială și teritorială de ordine publică poate fi invocată de părți ori de

către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate

în fața primei instanțe, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra

fondului", Înalta Curte reține că nu este competentă material în

soluționarea cererii de recurs formulată, având în vedere prevederile legale

anterior evocate.

Întrucât decizia

atacată a fost pronunțată de Tribunalul Suceava și față de dispozițiile art.

299 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora "recursul se soluționează de

instanța imediat superioară celei care a pronunțat hotărârea în apel",

Înalta Curte apreciază ca fiind competentă material în soluționarea prezentei

cereri Curtea de Apel Suceava.

Pe cale de

consecință, Înalta Curte va declina competența de soluționare a cererii de

recurs formulate de pârâtul B.G. și o va trimite spre competentă soluționare

Curții de Apel Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competența de

soluționare a recursului declarat de pârâtul B.G. împotriva Deciziei civile nr.

547-R din 8 mai 2013, pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția I civilă, în

favoarea Curții de Apel Suceava.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 13 mai 2014.

Procesat

de GGC - AZ