ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 449/2019

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2017 la data de 11.10.2017 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne:

- anularea fișelor de post ale funcțiilor de director al Direcției de operații și șef Serviciu I la Serviciul Cooperare Interinstituțională prevăzute la pozițiile nr. 53/a și 130/a din statul de organizare al Direcției Generale Management Operațional din cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne;

- obligarea Ministerului Afacerilor Interne să refacă fișele de post menționate anterior astfel încât militarilor din cadrul M.A.I. să le fie permisă participarea la concursurile de ocupare a acestora;

- obligarea Ministerului Afacerilor Interne să refacă fișa de post a funcției "director al Direcției Operații prevăzută la poz. 53/a din statul de organizare al Direcției Generale Management Operațional din cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, astfel încât să fie permisă participarea la concursurile de ocupare a acestora de către persoane care au 3 ani vechime în funcții de conducere în unități din MAI"

- anularea concursurilor organizate în zilele de 27.03.2017 și 29.03.2017 pentru ocuparea funcțiilor de "director al Direcției Operații" respectiv "șef serviciu 1 la Serviciul Cooperare Interinstituțională" prevăzute la pozițiile 53/a respectiv 130/a din statul de organizare al Direcției Generale Management Operațional din cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, precum și a rezultatelor acestora.

La termenul din data de 13.04.2017 reclamantul a depus cerere adițională prin care a solicitat obligarea Ministerului Afacerilor Interne să aprobe Regulamentul de organizare și funcționare al Ministerului Afacerilor Interne și să stabilească atribuțiile compartimentelor inclusiv al Direcției Generale Management Operațional conform art. 45 din Legea nr. 90/2001.

Prin Sentința civilă nr. 2700 din 08 iunie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că reclamantul a dedus judecății aspecte care privesc raporturile de serviciu ale funcționarului public solicitând anularea/refacerea fișelor de post și anularea concursurilor pentru ocuparea unor funcții publice din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Cauza a fost înregistrată la data de 4 iulie 2018 sub nr. x/2018, pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, iar la termenul de judecată din data de 4 octombrie 2018 instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale.

Prin Sentința nr. 6006 din 4 octombrie 2018, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția de necompetență materială, excepție invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect litigiu privind funcționarii publici, privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, și constatând ivit conflictul negativ de competență a înaintat dosarul în vederea soluționării conflictului Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal.

Tribunalul a constatat că s-a invocat excepția de necompetență materială la cel de-al doilea termen de judecată cu părțile legal citate, fiind încălcate astfel prevederile art. 130 C. proc. civ.

Înalta Curte, sesizată cu pronunțarea regulatorului de competență, judecând în conformitate cu dispozițiile art. 135 C. proc. civ. și analizând obiectul cauzei deduse judecății, precum și dispozițiile legale incidente în cauză, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Conform art. 130 alin. (2) C. proc. civ., incident la momentul introducerii acțiunii:

"Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe."

Potrivit art. 131 alin. (1) C. proc. civ.:

"La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând, în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu."

Alin. (2) al aceluiași articol statuează că "În mod excepțional, în cazul în care pentru stabilirea competenței sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuția părților și va acorda un singur termen în acest scop".

Textele menționate sunt expresia intenției legiuitorului de a stabili clar aspectul competenței unei instanțe, nerespectarea termenului procedural de invocare a necompetenței atrăgând decăderea din dreptul de a pune în discuție necompetența instanței, respectiv lipsirea instanței sesizate de posibilitatea invocării necompetenței cu depășirea termenului procedural menționat, cu consecința corelativă a consolidării competenței instanței inițial învestite, independent de norma care reglementează competența instanței.

În cauză, dispoziția Curții de Apel București de declinare a competenței de soluționare în favoarea Tribunalului București a intervenit la cel de-al doilea termen de judecată după ce, fără a se invoca excepția necompetenței materiale, la primul termen de judecată cu părțile legal citate, a fost amânată cauza pentru a da posibilitate pârâtului Ministerul Afacerilor Interne să depună întâmpinare la cererea completatoare depusă de reclamantul A., deși competența se stabilește în funcție de cererea introductivă de instanță.

Or, efectul omisiunii de a invoca necompetența materială la primul termen de judecată la care părțile erau legal citate este stabilirea competenței instanței inițial învestite de a soluționa cererea de chemare în judecată. De lege lata, declinarea competenței ulterior acestui moment nu mai este cu putință, odată depășit termenul procedural de invocare a necompetenței, instanța rămânând competentă să judece, chiar dacă virtual dispoziția legală incidentă ar fi menționat competența altei instanțe.

În consecință, în temeiul art. 135 din C. proc. civ. (2010), Înalta Curte va soluționa conflictul de competență în sensul stabilirii competenței în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pârâtul Ministerul Afacerilor Interne în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01 februarie 2019.

Procesat de GGC - GV