ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.06.2019

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 346/2019

HOTĂRÂRE
28.06.2019
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 346/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Deliberând asupra contestației de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 483 din 01 aprilie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală, s-a dispus respingerea apelul declarat de petentul A. împotriva Sentinței penale nr. 55 din data de 14 februarie 2019, pronunțată de Judecătoria Târgu Cărbunești în Dosarul nr. x/2019, ca tardiv.

Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel Craiova a reținut că petentul A. a formulat apel împotriva sentinței penale sus-menționate, cu depășirea termenul de declarare a căii de atac.

Astfel, conform art. 410 alin. (1) C. proc. pen., termenul de declarare a apelului este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel, iar acest termen se calculează - conform regulii stabilite în art. 269 alin. (2) C. proc. pen. privind calculul termenelor procedurale - pe zile, fiind aplicabile și prevederile art. 269 alin. (4) C. proc. pen. privind situațiile când ultima zi a termenului cade într-o zi nelucrătoare și, respectiv, cele ale art. 270 alin. (1) și (2) C. proc. pen. referitoare la actele considerate ca făcute în termen.

Momentul inițial al termenului este stabilit în art. 410 alin. (1) C. proc. pen. - comunicarea copiei minutei - și este același pentru procuror, persoana vătămată, inculpat, celelalte părți, indiferent dacă acestea din urmă au fost prezente sau nu la dezbateri, ori la pronunțare. În acest sens, potrivit art. 407 alin. (1) teza I și a II-a C. proc. pen., după pronunțare, o copie a minutei hotărârii se comunică procurorului, părților, persoanei vătămate, în vederea exercitării căii de atac.

Comunicarea copiei minutei este o formalitate esențială pentru declanșarea curgerii termenului de apel. Numai în situația în care comunicarea minutei nu se face cu respectarea dispozițiilor legale (referitoare la comunicarea actelor procedurale, de la art. 257 la art. 264 C. proc. pen.), termenul de apel nu începe să curgă. Se apreciază că numai într-o astfel de situație termenul de apel poate începe să curgă de la comunicarea hotărârii, în întregul său, după redactare, conform art. 407 alin. (1) teza finală C. proc. pen.

A menționat că practica noastră judiciară nu a acceptat teoria "echipolenței", după care actul comunicării poate fi echivalent cu orice alt act prin care partea a luat cunoștință de hotărârea pronunțată.

De asemenea, a arătat, că apelul poate fi introdus în mod valabil și înainte de comunicarea minutei, deoarece aceasta nu este o condiție a exercitării dreptului de apel, ci o condiție necesară pentru curgerea termenului în care poate fi folosită calea de atac.

În raport de considerentele de ordin teoretic de mai sus, cu referire la actele existente la dosarul cauzei, Curtea a constatat că apelantului-contestator A. i-a fost comunicată copia minutei la data de 19 februarie 2019, conform dovezii de primire existentă la dosarul de fond în care s-a precizat faptul că actele au fost înmânate numitului A., primirea a fost făcută de către destinatar, existând o semnătură și indicată seria și numărul unui act de identitate.

Așadar, de la această dată se calculează termenul prevăzut în mod imperativ de dispozițiile menționate mai sus de declarare a apelului, respectiv 10 zile. Or, în cauza de față, cererea de apel a fost depusă de către contestator la data de 14 martie 2019, deci peste termenul legal de 10 zile, care a fost depășit de apelant fără ca, în cauză, instanța de control judiciar să constate că întârzierea a fost determinată de o cauză de împiedicare, conform art. 411 alin. (1) C. proc. pen.

Împotriva acestei decizii penale, la data de 17.05.2019, contestatorul A. a formulat contestație, arătând că hotărârea atacată este nelegală, netemeinică și prin soluția pronunțată instanța de apel a adus atingere drepturile și intereselor sale procesuale.

Examinând contestația formulată, în baza actelor și lucrărilor de la dosar și în raport cu criticile formulate, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Prealabil, Înalta Curte amintește că potrivit art. 551 - 552 C. proc. pen., hotărârea primei instanțe rămâne definitivă la data expirării termenului de apel sau de introducere a contestației, când nu s-a declarat apel sau contestație, în termen.

Potrivit art. 425

1

Astfel, în raport de aceste considerații teoretice, Înalta Curte constată că Decizia penală nr. 483 din 01 aprilie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, prin care s-a respins, ca tardiv, apelul formulat de contestator este definitivă, nefiind recunoscută exercitarea căii de atac a contestației împotriva acesteia; or, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților, și din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României, iar încălcarea acestora atrage sancțiunea inadmisibilității.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 483 din data de 01 aprilie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Va obliga contestatorul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 483 din data de 01 aprilie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă contestatorul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 iunie 2019.

Procesat de GGC - NN

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-02-12
0,94
ÎCCJ, Secția penală
pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2019, a fost admis apelul declarat de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 243 din 16.03.2020 a Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, a fost desființată sentința penală atacată
ÎCCJ 2019-02-26
0,94
ÎCCJ, Secția penală
-a determinat să formuleze prezenta cale de atac, nu reprezintă o cauză temeinică de împiedicare. Așadar, inculpatul A. nu s-a aflat în situația cazului fortuit, a forței majore sau a unei alte cauze care l-ar fi pus în situația de a nu put
ÎCCJ 2021-03-09
0,94
ÎCCJ, Secția penală
arul nr. x/2019, încălcându-se astfel legea. Instanța de apel a constatat fondată calea de atac, însă pentru alte aspect decât cele învederate de apelant, și anume competența de soluționare a contestației în anulare întemeiată pe dispoziții
ÎCCJ 2019-11-28
0,94
ÎCCJ, Secția penală
471 din 28 martie 2019 a Curții de Apel Craiova, pronunțată în Dosarul nr. x/2018. Prin această ultimă decizie a fost respins ca nefondat apelul declarat împotriva Sentinței penale nr. 30 din 21 ianuarie 2019 a Tribunalului Dolj, prin care
ÎCCJ 2020-03-19
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 785/2020
de dispozițiile art. 485 alin. (1) C. proc. civ. 5. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursul din perspectiva excepției de tardivitate, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: Prin Dec
Sursă