ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.02.2018

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 490/2018

HOTĂRÂRE
09.02.2018
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 490/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 54 din 27 ianuarie 2016 Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția de netimbrare și a anulat contestația în anulare formulată de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 523 din data de 16.09.2015, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pentru netimbrare.

Împotriva deciziei nr. 54 din 27 ianuarie 2016 Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A.

Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Înalta Curte constată că Tribunalul Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost învestit cu o cerere de chemare în judecată prin care reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B. - notar public, a solicitat să se recunoască articolul de lege referitor la persoană singură și persoană cu familie.

Această cerere a fost respinsă atât de prima instanță - Tribunalul Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal prin sentința nr. 178 din data de 12.02.2015, cât și de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal prin decizia nr. 523 din data de 16.09.2015.

Contestația în anulare formulată împotriva deciziei nr. 523 din data de 16.09.2015 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost anulată pentru netimbrare.

În această situație Înalta Curte constată că, potrivit art. 508 alin. (4) din C. proc. civ. "Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată".

În conformitate cu dispozițiile art. 125 alin. (3) și art. 128 din Constituție, competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.

În conformitate cu dispozițiile C. proc. civ., în prezent sunt instituționalizate mai multe căi de atac a hotărârilor judecătorești, și anume, apelul, recursul, contestația în anulare, revizuirea și recursul în interesul legii.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Deci, împotriva hotărârilor judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului".

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 634 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, hotărârile definitive nu sunt susceptibile de a fi atacate cu apel/recurs.

Cum în cauza de față, decizia nr. 523 din data de 16.09.2015 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal este definitivă și decizia nr. 54 din 27 ianuarie 2016 pronunțată asupra contestației în anulare are același caracter - este definitivă și nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, deoarece potrivit normelor de procedură o hotărâre definitivă nu mai poate fi atacată pe calea recursului.

În concluzie, instanța de control judiciar constată că recurenta nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva unei decizii care este exceptată căii de atac a recursului.

Având în vedere dispozițiile art. 7, pe cele ale art. 457 alin. (1) C. proc. civ., întrucât, în speță, recursul vizează o decizie pronunțată de către Curtea de Apel Ploiești, într-o contestație în anulare exercitată împotriva unei hotărâri care, potrivit dispozițiilor imperative ale art. 634 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., era definitivă, nemaiputând fi supusă reformării, recursul dedus judecății este inadmisibil.

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 54 din 27 ianuarie 2016 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09 februarie 2018.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2019-10-15
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4752/2019
Ședința publică din data de 15 octombrie 2019 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul litigiului dedus judecății Prin decizia nr. 822 pronunțată în data de 1
ÎCCJ 2017-12-12
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4002/2017
t competența de soluționare a în favoarea Tribunalul Dâmbovița, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sec
ÎCCJ 2016-06-22
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2068/2016
Curții de Apel Ploiești a declarat recurs reclamantul A., care a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/42/2012. Prin încheierea nr. 2962 din 7 martie 2013, Îna
ÎCCJ 2016-01-29
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 158/2016
Asupra cererii de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 121 din 5 aprilie 2012 Curtea de Apel Ploiești a respins acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Autoritate
ÎCCJ 2018-04-17
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1193/2018
. 63 din 27 ianuarie 2016, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-pârât B. împotriva sentinței nr. 218 din 4 martie 2015, pronunțată de Tribuna
Sursă