Decizia nr. 10/2018 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 2944/2017 a Curții de Apel București

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 02.02.2017, reclamanta Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet a solicitat obligarea pârâților Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Sisești" să aloce reclamantei, respectiv să vireze credite bugetare în valoare de 2.225.036 RON.

Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 2944 din 14 iulie 2017 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Sisești" și a obligat pârâții să adopte măsurile administrative pentru alocarea și virarea sumelor necesare plății datoriilor reclamantei .

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., a solicitat casarea sentinței, în principal, admiterea excepției lipsei calității sale procesuale pasive, cu consecința scoaterii sale din cauză, iar în subsidiar, respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.

Apărările intimatelor Intimata-reclamantă Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet și intimata-pârâtă Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Sisești" au depus, fiecare, întâmpinare și, fără a invoca excepții, au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a soluției instanței de fond.

Procedura în fața instanței de recurs La data de 27 noiembrie 2017, intimata-reclamantă reclamantă Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet a depus cerere de renunțare la judecata cauzei față de ambii pârâți, solicitând, în temeiul art. 406 alin. (5) C. proc. civ., anularea în tot a sentinței recurate, întrucât urmare a rectificării bugetare din luna octombrie 2017 a primit finanțare bugetară pentru achitarea titlurilor executorii. Cererea de renunțare a fost comunicată părților, iar recurentul-pârât a formulat punct de vedere, solicitând instanței de recurs să ia act de cererea de renunțare formulată.

Considerentele și soluția Înaltei Curți Înalta Curte, învestită cu soluționarea recursului promovat în cauză, constată că intimata-reclamantă a depus cerere de renunțare la judecata cererii de chemare în judecată având ca obiect cele expuse la pct. 1 din prezenta decizie. Manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al reclamantei, care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității procesului civil, astfel cum este prevăzut de art. 9 C. proc. civ. Dispozițiile art. 406 alin. (1) C. proc. civ. conferă reclamantului posibilitatea de a renunța oricând la judecată, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă, iar alin. (5) al aceluiași articol statuează că atunci "când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză",. Având în vedere dispozițiile sus-enunțate, dar și pe cele ale art. 22 alin. (6) C. proc. civ., care impun judecătorului să se pronunțe asupra a tot ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel, Înalta Curte va admite recursul autorității părâte (fără a analiza motivele de casare invocate), va dispune anularea sentinței atacate și va lua act de cererea reclamantei de renunțare la judecată .