ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra recursului în casație formulat de inculpata A., în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

A. Prin sentința penală nr. 98 din data de 19.07.2017, Judecătoria Bicaz a dispus, în baza art. art. 396 alin. (5) combinat cu art. 16 alin. (1) lit. b) - fapta nu este prevăzută de legea penală - achitarea inculpatei A. pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 308 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În baza art. 25 alin. (5) C. proc. pen. a lăsat nesoluționată acțiunea civilă intentată de persoana vătămată S.C. B. S.R.L Tașca, jud. Neamț prin constituirea ca parte civilă.

B. Prin decizia penală nr. 279 din 02 martie 2018, Curtea De Apel Bacău, secția Penală Si Pentru Cauze Cu Minori Si De Familie a dispus:

În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bicaz și partea civilă S.C. B. S.R.L. Tașca în consecință:

A desființat în parte sentința penală nr. 98/2017 a Judecătoriei Bicaz și în rejudecare:

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei dedusă judecății din infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen. rap, la art. 308 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. în infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 215

1

alin. (1) C. pen. (anterior) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen..(anterior) și art. 5 C. pen. și a condamnat pe inculpata A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 215

1

alin. (1) C. pen. (anterior) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen..(anterior) și art. 5 C. pen. .

A interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, b C. pen..(anterior) în condițiile art. 71 alin. (2) C. pen. (anterior).

A suspendat condiționat executarea pedepsei principale și a pedepsei accesorii aplicate inculpatei.

A atras atenția inculpatei cu privire la consecințele săvârșirii unei alte infracțiuni în termenul de încercare de 4 ani stabilit potrivit art. 81 alin. (1) C. pen. (anterior).

A admis în parte acțiunea civilă formulată de persoana vătămată S.C. B. S.R.L. Tașca prin constituirea ca parte civilă și în consecință:

A obligat inculpata la plata sumei de 28.671 RON plus dobânda legală de la data rămânerii definitivă a prezentei către partea civilă reprezentând despăgubiri civile.

A obligat inculpata la plata sumei de 200 RON către stat reprezentând cheltuieli judiciare (urm. penală și prima instanță).

A respins apelul declarat de inculpata A. ca nefondat.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelată.

Împotriva deciziei penale nr. 279 din 02 martie 2018, Curtea De Apel Bacău, secția Penală Si Pentru Cauze Cu Minori Si De Familie, în termen legal, a formulat recurs în casație inculpata A..

C. Prin încheierea din data de 26 septembrie 2018, Înalta Curte a admis, în principiu, cererea de recurs în casație formulată de inculpata A. împotriva deciziei penale nr. 279 din 02 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a trimis cauza la Completul 3 în vederea soluționării și a acordat termen la data de 07 noiembrie 2018.

Înalta Curte a arătat în considerentele încheierii că îndeplinirea condițiilor prevăzute în art. 295 C. pen. pentru existența subiectului activ al infracțiunii - calitatea de funcționar public și de administrator sau de gestionar - poate fi examinată pe calea recursului în casație, în baza dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. (în acest sens, ICCJ, s.p., decizia nr. 138/RC din 28 martie 2017), sub aspectul întrunirii condițiilor ca fapta să fie prevăzută de legea penală.

În ceea ce privește celelalte susțineri, s-a considerat că inculpata a solicitat de fapt o reapreciere a materialului probator, aspect ce nu se poate realiza în cadrul căii de atac extraordinare a recursului în casație.

Încheierea de admitere în principiu determină cadrul procesual sub aspectul limitelor judecării căii de atac.

Analizând recursul în casație în limitele stabilite prin încheierea de admitere în principiu, Înalta Curte constată:

Potrivit art. 215

1

C. pen. de la 1969, însușirea, folosirea sau traficarea, de către un funcționar, în interesul sau ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 15 ani.

Recurenta a invocat dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.:

"inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală", criticând hotărârea sub aspectul reținerii eronate a îndeplinirii condițiilor subiectului activ, respectiv a îndeplinirii calității sale de gestionar, atât timp cât îndeplinea atribuțiile de bucătar, iar conform contractului de muncă.

În ceea ce privește îndeplinirea condițiilor prevăzute în norma de incriminare pentru existența subiectului activ al infracțiunii - calitatea de funcționar public și de administrator sau de gestionar - poate fi examinată pe calea recursului în casație, în baza dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.. (ÎCCJ, secția penală, decizia nr. 138/RC din 28 martie 2017).

Potrivit prevederilor art. 147 alin. (1) C. pen. de la 1969, reținut ca fiind aplicabil în cauză în considerarea legii mai favorabile, prin "funcționar public" se înțelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unități dintre cele la care se referă art. 145. Prin "funcționar" se înțelege persoana menționată în alin. (1), precum și orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat.

Gestionar este persoana care are, ca principale atribuții de serviciu primirea, păstrarea și eliberarea de bunuri. Gestionar de fapt este persoana care îndeplinește activitățile specifice gestionarului de drept.

Jurisprudența anterioară constantă atestă îndeplinirea calității de subiect activ al infracțiunii de delapidare de către un funcționar, fie acesta gestionar de drept ori de fapt (CAB, secția a II-a penală, decizia nr. 1894/2000; ICCJ, S.P., dec. nr. 3954/1999, în C. pen., Comentarii pe articole, Ediția 2, Ed. C.H.Beck, pct. 27, p.957; ICCJ, S.P., dec. nr. 138/RC/2017, www.scj.ro)

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 22/1969, gestionar este acel angajat al unei persoane juridice prevăzute la art. 176 din C. pen. care are ca atribuții principale de serviciu primirea, păstrarea și eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosința sau deținerea, chiar temporară, a acesteia.

Potrivit art. 2 din același act normativ, sunt considerate bunuri, în sensul prezentei legi, bunurile materiale, mijloacele bănești sau orice alte valori.

Înalta Curte reamintește că scopul recursului în casație este acela de a îndrepta erorile de drept, prin raportare la cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de lege.

Se constată că recurenta A. a fost condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 215

1

alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 5 C. pen. de la 1969.

La data săvârșirii faptelor recurenta a avut calitatea de funcționar, inițial aceasta se subsuma calității de gestionar de fapt, pentru ca ulterior să devină gestionar de drept. Astfel, instanța de apel a arătat că inculpata a fost angajată la S.C. B. S.R.L. prin contractul individual de muncă nr. 150/01.10.2008 înregistrat la ITM sub nr. x/2008 în funcția de bucătar . Ulterior, prin decizia administratorului S.C. B. S.R.L. din data de 26/28.12.2009, inculpata a fost încadrată ca gestionar al punctului de lucru C. - Magazin Piața, preluând gestiunea magazinului, luând la cunoștință și semnând în acest sens.

De asemenea, prin fișa postului întocmită la data de 28.12.2009 și semnată de inculpată se menționează că postul ocupat de aceasta a fost acela de lucrător gestionar .

Ca urmare, Înalta Curte constată că în mod corect s-a reținut că recurenta a îndeplinit calitatea de funcționar în sensul legii penale, fiind gestionar de fapt ulterior de drept, pe toată perioada angajării sale în cadrul unei societăți comerciale, parte civilă în cauză.

Pentru aceste motive, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpata A. împotriva deciziei penale nr. 279 din 02 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Văzând și dispozițiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpata A. împotriva deciziei penale nr. 279 din 02 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 260 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 07 noiembrie 2018.