ÎCCJ, Decizia nr. 115/2019
ÎCCJ, Decizia nr. 115/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Hotărârea ce formează obiectul recursului
Prin Decizia nr. 2792 din 13 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a anulat, ca netimbrată, cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8, 10 și 11 C. proc. civ., împotriva Deciziei nr. 436 din 20 februarie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2015.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a constatat că cererea de revizuire nu a fost timbrată anticipat, iar revizuentul nu s-a conformat obligației de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru cu suma de 100 RON, astfel cum i s-a pus în vedere prin citație, potrivit dovezii existente la dosar.
În consecință, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 1, art. 26 alin. (2), art. 32 și art. 33 din O.U.G nr. 80/2013 privind taxele de timbru și ale art. 486 alin. (2) C. proc. civ., precum și faptul că, în speță, nu operează facilitățile la plata taxei judiciare de timbru.
Cererea de recurs
Împotriva deciziei menționate la pct. 1 a declarat recurs revizuentul A.
Prin cererea de recurs, recurentul susține că a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 50 de RON la data de 12.06.2018 și menționează că beneficiază de venituri din pensie în cuantum de 970 de RON și suferă de afecțiuni medicale cauzate de situația litigioasă legată de vânzarea unui bun imobil.
În susținere, recurentul expune aspecte disparate referitoare la fondul litigiului dedus judecății.
Procedura de filtrare a recursului
Recursul, fiind de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost urmată procedura de filtrare a recursului, reglementată de art. 493 C. proc. civ.
Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, magistratul-raportor a concluzionat în sensul că recursul este admisibil, dacă recurentul face dovada plății taxei de timbru judiciar, în cuantum de 20 RON.
Prin încheierea din camera de consiliu de la 14 ianuarie 2019, completul de filtru a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.
Raportul a fost comunicat părților la data de 29 ianuarie 2019, conform dovezilor de comunicare atașate la dosar.
Recurentul A. a formulat punct de vedere asupra raportului susținând în esență critici pe fondul cauzei. Ulterior, recurentul a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 20 RON, aflată la dosar.
De asemenea, ca urmare a demersurilor efectuate de instanță, Primăria comunei Pișchia a comunicat faptul că intimatul B. nu figurează în registrele de stare civilă ale comunei pentru decedați.
Prin încheierea din 1 aprilie 2019 a fost admis în principiu recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 2792 din 13 iunie 2018, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2018 și a fost fixat termen de judecată la data de 13 mai 2019, în ședință publică, pentru soluționarea pe fond a acestui recurs, cu citarea părților.
Considerentele Înaltei Curți
Analizând recursul dedus judecății, Înalta Curte constată că este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.
Actele normative referitoare la taxele de timbru interzic, prin norme imperative, soluționarea unei cereri pentru care nu s-a făcut dovada plății taxelor de timbru corespunzătoare.
În principiu, taxele de timbru se plătesc anticipat, astfel încât partea căreia îi revine această obligație trebuie să facă dovada plății în întregime a taxei datorate, cel târziu până la primul termen de judecată.
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, iar art. 32 din aceeași ordonanță stabilește că taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege.
Potrivit art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cererea de revizuire se taxează cu 100 RON pentru fiecare motiv de revizuire invocat.
De asemenea, prin O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost instituit un mijloc procedural specific de control asupra modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru, respectiv, prin art. 39 din actul normativ menționat se statuează că, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data la comunicării taxei.
Reexaminarea reprezintă, astfel, o cale procedurală de retractare a propriei decizii privitoare la modul de stabilire a taxei judiciare de timbru și este de competența aceleiași instanțe.
De asemenea, potrivit art. 42 din aceeași ordonanță, persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare.
Se constată că, în speță, deși citat cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, așa cum rezultă din dovada de comunicare a procedurii de citare de la dosar fond, revizuentul nu s-a conformat acestei obligații și nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru ori cerere de ajutor public judiciar sub forma scutirii, reducerii, eșalonării sau amânării de la plata taxelor judiciare, pentru a fi exonerat de obligația legală stabilită în sarcina sa.
În acest context, susținerile revizuentului din recurs că beneficiază de venituri din pensie în cuantum de 970 de RON și suferă de afecțiuni medicale cauzate de situația litigioasă legată de vânzarea unui bun imobil nu pot fi avute în vedere, atât timp cât, în virtutea principiului disponibilității, revizuentul avea posibilitatea formulării unor cereri în sensul procedural arătat, respectiv, de reexaminare ori de ajutor public judiciar, astfel că nu se poate reproșa instanței de judecată că a aplicat dispozițiile legale în materie, aceasta neputându-se subroga în drepturile procesuale ale părții și neputând dispune, din oficiu, o astfel de măsură.
De asemenea, afirmația revizuentului că ar fi achitat o taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 de RON la data de 12 iunie 2018 nu are suport faptic, cât timp aceasta nu a fost depusă la dosarul cauzei.
Față de argumentele de ordin procedural anterior expuse, a căror soluționare este prioritară, instanța de recurs nu mai poate analiza aspectele invocate de recurent cu privire la fondul cauzei.
Pentru aceste considerente, constatând că instanța de revizuire în mod legal a anulat, ca netimbrată, cererea de revizuire formulată de A., Înalta Curte, în aplicarea dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 2792 din 13 iunie 2018, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2018.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 mai 2019.
Procesat de GGC - NN