ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 634/2019

Obiectul cererii Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2016, reclamanta Unitatea Administrativ Teritoriala Județul Satu Mare, prin reprezentant legal A. - președinte al Consiliului Județean Satu Mare a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice anularea Deciziei nr. 4 din 8 ianuarie 2016 privind soluționarea contestației formulate de către Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Satu Mare împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 6 noiembrie 2015, anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x încheiat la data de 6 noiembrie 2015 și restituirea la bugetul Județului Satu Mare a sumei de 114.192 RON, reprezentând creanța bugetară, cu cheltuieli de judecată.

Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 151/CA/2016 din ședința din 14 iulie 2016 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal pronunțată în Dosar nr. x/2016, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Cererea de recurs Împotriva sentinței de mai sus, a formulat recurs recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Satu Mare, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu acordarea cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele: Instanța de fond a soluționat cauza fără a intra în judecarea fondului, hotărârea judecătorească fiind pronunțată în urma unei sumare judecăți. În fapt, instanța de fond a constatat, în mod corect, că a fost încheiat Contractul de servicii nr. x din 21 noiembrie 2006 între Ministerul Integrării Europene (actual MDRAP) -în calitate de achizitor, Consiliul Județean Satu Mare - în calitate de beneficiar și consorțiul SC B. SRL, în calitate de prestator și C. - în calitate de prestator partener; de asemenea, instanța de fond, cu ocazia judecării, a constatat și existența celui de-al doilea contract având ca obiect prestare de servicii de asistență tehnică, respectiv Contractul de servicii nr. x din 15 decembrie 2010, încheiat de UAT județul Satu Mare cu SC D. SRL. Raportat la situația celor două contracte, s-a arătat că instanța de fond nu a cercetat o împrejurare de fond care era hotărâtoare în soluționarea cauzei, respectiv faptul că nu a existat o denunțare unilaterală a contractului de către SC B. SRL De asemenea, instanța de fond nu a cercetat împrejurarea care a dus la imposibilitatea menținerii obligațiilor prestării serviciilor de asistență tehnică de către SC B. SRL, împrejurare care împiedica în mod obiectiv beneficiarul de a pretinde executarea acelei obligații contractuale. Recurenta a arătat că relevantă în soluționarea cauzei era dovada existenței acordului ministerului în ceea ce privește încetarea obligației contractuale constând în prestarea serviciilor de asistență tehnică de către SC B. SRL, acord care îl exonera pe acesta de obligații contractuale față de beneficiar - Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Satu Mare. Instanța de fond nu a analizat documentele care probau încetarea amiabilă a Contractului de servicii nr. x din 21 noiembrie 2006 încheiat cu SC B. SRL și că în fapt nu a existat o denunțare unilaterală a contractului de către prestator. Mai mult, în urma încetării pe cale amiabilă a Contractului de servicii nr. x din 21 noiembrie 2006 încheiat cu SC B. SRL, achizitorul - ministerul nu a formulat pretenții împotriva prestatorului, considerând că și-a îndeplinit toate obligațiile contractuale, sens în care a dispus și restituirea garanției de bună execuție a tuturor prestațiilor ce decurg din obligațiile contractuale, pe considerentul că este stinsă orice obligație rezultată din contract. În sensul celor de mai sus, garanția de bună execuție a fost restituită de către achizitor -Ministerul Integrării Europene (actual MDRAP), la data de 23 iunie 2010, așa cum rezultă din Procesul-verbal de predare primire încheiat la acea dată. De la acea dată, serviciile de asistență tehnică pentru proiectul pe care îl implementa Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Satu Mare, și anume "Modernizarea infrastructurii drumurilor județene în județul Satu Mare - DJ 109L - Negrești Oaș - Turț", nu mai erau asigurate, neexistând un cadru contractual, rezultat din acordul de încetare intervenit între achizitor și prestator. Astfel, în perioada 23 iunie 2010 - 15 decembrie 2010 (dată la care s-a încheiat contractul cu SC D. SRL), din punct de vedere al asistenței tehnice, beneficiarul a fost lipsit de aceste servicii, absolut necesare în implementarea proiectului. Prin urmare, instanța de fond nu a luat în considerare aceste împrejurări esențiale care împiedicau recurenta, beneficiarul proiectului, de a pretinde, fără costuri suplimentare prestarea serviciilor de asistență tehnică, instanța mărginindu-se să se raporteze la relevanța momentului expirării garanției de bună execuție fără a cerceta că decisiv din punct de vedere contractual și legal era momentul restituirii acesteia și nu durata valabilității ei. Durata valabilității garanției de bună execuție nu prezintă relevanță, deoarece acest element nu conduce la încetarea contractului și la exonerarea/stingerea obligațiilor contractuale, în schimb restituirea garanției de bună execuție, are ca efect încetarea contractului și exonerarea/stingerea obligațiilor contractuale. În contextul în care, instanța de fond ar fi analizat sub toate aspectele sale esențiale Contractul de servicii nr. x din 21 noiembrie 2006 încheiat cu SC B. SRL, în mod indubitabil ar fi ajuns la concluzia că doar achizitorul - Ministerul Integrării Europene (actual MDRAP), avea un mijloc de constrângere financiară împotriva prestatorului, respectiv ridicarea unor pretenții privind garanția de bună execuție în caz de neexecutare a obligațiilor contractuale, astfel încât orice prejudicii rezultate din neexecutarea parțială a contractului, inclusiv costuri suplimentare, să fie suportate din valoarea garanției de bună execuție nerestituită. În drept, au fost invocate prev. art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Cererea de recurs a fost scutită de plata taxei de recurs în temeiul prevederilor art. 28 și 30 din O.U.G nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Întâmpinarea Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului, iar în subsidiar a solicitat respingerea acestuia ca nefondat. În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele: 4.1. Cu privire la excepția nulității recursului Criticile prezentate de către recurenta-reclamantă reprezintă în fapt simple reiterări parțiale ale argumentelor prezentate în cererea de chemare în judecată și nemulțumirea sa cu privirea la soluția la care a ajuns instanța de fond. Faptul că recursul se poate exercita numai cu privire la nelegalitatea hotărârii atacate rezultă și din structura art. 488 din C. proc. civ. care prevede, în mod expres și limitativ, motivele de casare, niciunul dintre acestea nefiind conceput astfel încât să permită instanței de recurs reanalizarea probelor și reevaluarea situației de fapt. În ceea ce privește nemotivarea recursului, art. 489 alin. (1) din C. proc. civ. este elocvent, reglementând în mod imperativ faptul că "recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)". Potrivit alin. (2) al aceluiași articol 489, aceeași sancțiune a nulității recursului intervine și în cazul în care motivele invocate nu se pot încadra în cazurile de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.. Această dispoziție introdusă în C. proc. civ. vine să consacre o practică îndelungată și stabilită de instanțele judecătorești în context, confruntate cu unele cereri de recurs nestructurate, conținând critici de netemeinicie sau simple nemulțumiri ale recurenților față de modul în care e decurs judecata în fazele procesuale anterioare, instanțele constatau că asemenea critici nu constituie motive de recurs și echivalau imposibilitatea încadrării acestora în dispozițiile art. 304 din vechiul C. proc. civ. cu nemotivarea recursului, constatând nulitatea acestora. Intimata a arătat că motivele invocate de către recurenta-reclamantă nu pot fi încadrate în vreunul dintre cazurile limitativ prevăzute la art. 488 din C. proc. civ., întrucât acestea sunt practic o reiterare parțială a argumentelor prezentate în fondul cauzei, iar simpla nemulțumire a UAT Județul Satu Mare față de soluția instanței de fond, fără a indica o critică anume, nu poate fi asimilată unei reale motivări a recursului. 4.2. Pe fondul recursului În situația respingerii excepției, se arată că argumentele prezentate de către recurentă prin prezentul recurs nu pot fi reținute, prin raportare la aspectele expuse de intimată la fondul cauzei, dar și la considerentele instanței de fond din sentința recurată. în fapt, intimata a procedat la efectuarea unei verificări documentare a cazului de suspiciune de nereguli ce a vizat aspectele menționate în sesizarea Unități Gestionare Nereguli Fonduri Europene nr. 67461 din 10 august 2015 conținând constatări cu implicații financiare cu privire la încălcarea prevederilor legale în materie de achiziție publică a Contractului nr. x din 15 decembrie 2010, respectiv dublă finanțare a serviciilor de asistență tehnică. Suspiciunea de neregulă a fost semnalată cu ocazia efectuării misiunii de audit de sistem pentru POR al Autorității de Audit nr. 61367/AP din 23 iulie 2015, înregistrat la MDRAP cu nr. 63443 din 28 iulie 2015 - Centralizatorul constatărilor și recomandărilor formulate Autorității de Management POR și Organismului Intermediar POR Nord Vest. Recomandarea Autorității de Audit a fost acceptată și implementată în conformitate cu prevederile art. 5 lit. c) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publici naționale aferente acestora. Procedura aleasă de UAT Județul Satu Mare pentru atribuirea contractului de achiziții a fost cererea de ofertă, iar criteriul de atribuire a fost prețul cel mai scăzut. Potrivit Raportului procedurii de atribuire nr. x din 11 noiembrie 2010, a fost depusă o singur ofertă, a operatorului economic SC D. SRL în valoare de 104.000 RON. Comisia de evaluare a decis în unanimitate că oferta SC D. SRL est admisibilă, fiind declarată câștigătoare. Ca urmare, UAT Județul Satu Mare a încheiat cu SC D. SRL Contractul de prestări servicii nr. x din 15 decembrie 2010, în valoare de 104.000 RON, având ca obiect principal prestarea de servicii de asistență tehnică la obiectivul de investiții. Neregula a fost semnalată cu ocazia efectuării misiunii de audit a Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi în Raportul de audit de operațiuni pentru POR al Autorității de Audit nr. 61367/AP din 23 iulie 2015, înregistrat la MDRAP cu nr. 63443 din 28 iulie 2015 - Centralizatorul constatărilor și recomandărilor formulate Autorității de Management POR și Organismului Intermediar POR Nord Vest. Astfel, s-a constatat dubla finanțare a serviciilor de asistență tehnică din partea proiectantului serviciile fiind plătite atât către SC B. SRL, cât și către SC D. SRL, prin încheierea contractului de prestări servicii nr. x/15 decembrie 2010 între UAT Județul Satu Mare și SC D. SRL. Astfel, proiectul tehnic aferent obiectivului de investiție "Modernizarea infrastructurii drumurilor județene în județul Satu - Mare - DJ 109L Negrești Oaș - Turț" a fost realizat SC B. SRL, în baza Contractului tripartit nr. 41773 din 21 noiembrie 2006, închei între Ministerul Integrării Europene (actual MDRAP), în calitate de achizitor, Consiliul Județean Satu Mare, în calitate de beneficiar și SC B. SRL, în calitate lider al asocierii care urma să presteze serviciile consultanță și proiectare. Potrivit prevederilor art. 4 "obiectul și prețul contractului", din contractul anterior menționat, prestatorul s-a obligat și la "asigurarea prevederilor Legii nr. 10/1995 și a serviciilor de asistență tehnică necesară beneficiarului proiectului/constructorului pe perioada implementării proiectului". În aceste condiții, prestarea serviciilor de asistență tehnică incumba proiectantului inițial, iar prețul acestora este cuprins în prețul contractului de proiectare. Cu toate acestea, UAT Județul Satu Mare a mai încheiat cu SC D. în Contractul de prestări servicii nr. x din 15 decembrie 2010, în valoare de 104.000 RON. În consecință, plata suplimentară a serviciilor de asistență tehnică din partea reclamantei către un alt prestator, respectiv către SC D. SRL, reprezintă o dublă finanțare a acestor servicii. Inițial, AM POR a declarat neeligibile sumele decontate în baza acestui contract din cauza dublei finanțări a serviciului, informație care rezultă din Notificarea aferentă CR 7 nr. 51371 din 30 august 2012. Ulterior, ca urmare a Deciziei de soluționare a contestației nr. 87487 din 18 noiembrie 2013, s-au restituit sumele reținute din CR

În vederea clarificării deficienței, a fost solicitat punctul de vedere al reclamantei, prin Adresa nr. x din 10 martie 2015. În răspunsul consemnat în Adresa nr. x din 16 martie 2015, reclamanta a menționat că Județul Satu Mare, în calitate de beneficiar al Contractului nr. x din 21 noiembrie 2006, nu deține documente privind plățile efectuate care au fost/ar fi fost făcute de către MIE (actual MDRAP), în calitate de achizitor. Eventuala plată de către achizitor a serviciului de asistență tehnică din partea proiectantului nu putea fi făcută decât în baza unor acte doveditoare privind prestarea serviciului. UAT Județul Satu Mare, în calitate de beneficiar, nu a emis astfel de documente, ca urmare plata nu putea fi efectuată. Consideră intimata că autoritatea de management a proiectului este responsabilă de plățile făcute, atât cele directe (în baza Contractului nr. x din 21 noiembrie 2006,) cât și a celor efectuate în baza Cererilor de plată la rambursare înaintate de către Județul Satu Mare. Pentru a-și argumenta punctul de vedere referitor la culpa exclusivă a MIE care ar fi făcut plata unui serviciu care nu a fost prestat, UAT Județul Satu Mare a solicitat MDRAP prezentarea propriilor argumente. Astfel, în Adresa MDRAP nr. x din 6 aprilie 2015, ministerul a confirmat efectuarea plăților integral către SC B. SRL și a motivat decizia de a reveni asupra concluziei inițiale potrivit căreia plata către SC D. SRL reprezintă o dublă finanțare, prin faptul că proiectul tehnic inițial a fost revizuit cu avizul MIE nr. 123945 din 13 noiembrie 2008. În aceste condiții, ministerul consideră că SC B. SRL nu a mai avut obligația acordării asistenței tehnice pe perioada execuției lucrărilor. Motivul invocat de MDRAP este irelevant în raport cu prevederile art. 4.2 lit. I) din Contractul de servicii nr. x din 21 noiembrie 2006, conform căruia "Prestatorul va avea obligația de a răspunde tuturor solicitărilor făcute în baza Legii nr. 10/1995 pe o durată de 5 ani de la data terminării contractului fără a pretinde costuri suplimentare". Conform acestei prevederi contractuale, singura condiționare cu privire la obligația prestatorului de a asigura asistența tehnică din partea proiectantului este legată de încadrarea în termenul de 5 ani. Or, la data încheierii contractului cu SC D. SRL, respectiv 15 decembrie 2010, termenul de 5 ani nu expirase, întrucât contactul cu SC B. SRL s-a finalizat în noiembrie 2007. În concluzie, în mod corect, s-a apreciat faptul că valoarea Contractului de prestări servicii nr. x din 15 decembrie 2010 încheiat de reclamantă cu SC D. SRL nu îndeplinește condițiile de eligibilitate pentru a fi finanțată din Programul Operațional Regional. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 coroborate cu prevederile art. 490 din C. proc. civ. 5. Răspunsul la întâmpinare Recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Satu Mare a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției nulității recursului, ca neîntemeiată, iar pe fond, a apărărilor aduse de intimată. În motivarea răspunsului la întâmpinare, s-au arătat următoarele: Motivul invocat în recurs, și anume lipsa judecării fondului, este reglementat de normele procesuale generale și speciale, fiind considerat de legiuitor un motiv de nelegalitate care are drept consecință admiterea recursului. Prin urmare, normele de drept comun din C. proc. civ. nu contravin ci se armonizează cu cele speciale din Legea nr. 554/2004. Pe fond, s-a arătat că inițiativa încetării obligațiilor contractuale a aparținut prestatorului SC B. SRL, care prin Adresa nr. x din 23 noiembrie 2009, a comunicat achizitorului - ministerul că nu mai prelungește garanția de bună execuție a contractului, element esențial în continuarea executării contractului: "având în vedere că proiectul a fost refăcut de beneficiar cu o altă firmă de proiectare (...), considerăm că obligațiile noastre contractual stipulate la art. 14.2, alin. f)-l) nu își mai au obiectul și ca urmare prelungirea valabilității scrisorii de garanție bancară nr. GI/10813 nu mai este obligația societății noastre." Fără nicio rezervă, ministerul, prin Adresa nr. x din 26 noiembrie 2009, a comunicat SC B. SRL acceptul că în sarcina sa nu mai există obligația prelungirii scrisorii de garanție; în consecință, ministerul a restituit SC B. SRL scrisoarea de garanție de bună execuție nr. GI/10813, pentru contractul x din 21 noiembrie 2006, conform Procesului-verbal de predare primire încheiat la data de 23 iunie 2010. Drept urmare, garanția executării obligației contractuale prevăzută la art. 4.2 litera 1 din Contractul de servicii nr. x din 21 noiembrie 2006, privind acordarea asistenței tehnice, a fost eliminată din culpa ministerului. Mai mult, achizitorul a fost de acord ca prestatorul nici măcar să nu își execute celelalte obligații contractuale. În condițiile în care achizitorul - ministerul a fost de acord ca toate obligațiile contractuale ale prestatorului să fie stinse, beneficiarul - Consiliul Județean Satu Mare a fost pus în situația de a-și asigura în continuare, prin proiect, serviciile de asistență tehnică, în nume propriu, asumându-și astfel calitatea de achizitor. Cererea de finanțare pentru proiectul "Modernizarea infrastructurii drumurilor județene în județul Satu Mare - DJ 109L - Negrești Oaș - Turț", depusă pe Programul Operațional Regional (POR) 2007 - 2013, spre a fi finanțată din fonduri nerambursabile europene, a fost evaluată în primul rând din punct de vedere al eliminării suspiciunii de încălcare a principiului dublei finanțări. Cererea de finanțare a fost evaluată sub toate aspectele, activitatea de achiziționare a serviciilor de asistență tehnică fiind inclusă în calendarul achizițiilor și bugetată ca atare, tocmai pentru că obligațiile contractuale ale prestatorului SC B. SRL se stinseseră, nemaiexistând cadru contractual pentru prestarea obligației de la art. 4.2 litera 1 din Contractul de servicii nr. x din 21 noiembrie 2006, privind acordarea asistenței tehnice. Această cerere de finanțare a devenit anexă a Contractului de finanțare nr. x din 11 aprilie 2009, proiect cod SM1S 1415, cu denumirea "Modernizarea infrastructurii drumurilor județene în județul Satu Mare - DJ 109L Negrești Oaș - Turț" și în acest fel o obligație de îndeplinit pentru beneficiar - UAT Județul Satu Mare. În temeiul și cu respectarea prevederilor Contractului de finanțare, Anexa V - Bugetul proiectului, în care la capitolul bugetar 3, linia 3.5, punctual 3.5.1 a fost prevăzută suma de 212.357 RON (fără TVA) ca și cheltuială eligibilă, UAT Județul Satu Marc a inițiat procedura de achiziție publică a serviciilor de asistență tehnică pe parcursul execuției lucrărilor, achiziție în urma căreia s-a încheiat Contractul de servicii nr. x din 15 decembrie 2010 cu SC D. SRL, în valoare de 104.000 RON (fără TVA). În acest sens, cheltuiala privind asistența tehnică a fost una eligibilă și în urma încheierii Contractului de servicii nr. x din 15 decembrie 2010 cu SC D. SRL. având ca obiect asistență tehnică și a prestării serviciilor de către acesta în mod corespunzător, AM POR (Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional) a decontat cheltuiala ca pe o cheltuială eligibilă. MDRAP a confirmat, prin Adresa nr. x din 6 aprilie 2015 că SC B. SRL nu a mai avut obligația de a acorda asistență tehnică pe perioada efectuării lucrărilor, raportat și la conținutul diferit al documentațiilor tehnice, cu toate că nu acesta era motivul relevant ci cel al stingerii tuturor obligațiilor contractuale odată cu acordul său de stingere a obligației contractuale prevăzută la art. 4.2 litera 1 și eliberarea garanției de bună execuție. Astfel, doar achizitorul - Ministerul Integrării Europene (actual MDRAP), având un mijloc de constrângere financiară împotriva prestatorului și anume ridicarea unor pretenții privind garanția de bună execuție în caz de neexecutare a obligațiilor contractuale, astfel încât orice prejudicii rezultate din neexecutarea parțială a contractului, inclusiv costuri suplimentare, să fie suportate din valoarea garanției de bună execuție nerestituită, în condițiile în care noua achiziție era susceptibilă de a fi considerată dublă finanțare. 6. Procedura de soluționare a recursului Având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că, procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, a fost fixat termen pentru soluționarea recursului de față. 7. Analiza motivelor de casare invocate de recurenta-pârâtă 7.1. Situația de fapt reținută de prima instanță La data de 21 noiembrie 2006, s-a încheiat între Ministerul Integrării Europene (actualul MDRAP) în calitate de achizitor, Consiliul Județean Satu Mare - în calitate de beneficiar și consorțiul SC B. SRL în calitate de prestator și C. - în calitate de prestator partener, contractul nr. x/2006. Conform art. 4 din acest contract, obiectul contractului l-au constituit următoarele: "4.1- faza I - revizuirea/actualizarea studiului de fezabilitate în conformitate cu legislația în vigoare și cu obligațiile asumate prin contract; 4.2 - faza II- elaborarea/dezvoltarea Proiectului Tehnic, inclusiv detaliile de execuție (DDE) în conformitate cu legislația în vigoare și cu obligațiile asumate prin contract; asigurarea prevederilor Legii nr. 10/1995 și a serviciilor de asistență tehnică necesară beneficiarului proiectului/constructorului pe perioada implementării proiectului." La data de 3 noiembrie 2008, Consiliul Județean Satu Mare a transmis Ministerului Lucrărilor Publice și Locuințelor - Direcția Generala AM POR Adresa nr. x din 3 noiembrie 2008 prin care a solicitat acestuia, în calitate de achizitor sa ii acorde dreptul de a utiliza documentația privind etapa de proiectare realizată în baza Contractului de servicii x din 21 noiembrie 2006 de către SC B. SRL, pentru revizuirea acesteia de către un alt proiectant. Prin Adresa nr. x din 13 noiembrie 2008, Direcția Generală Autoritatea pentru Programul Operațional Regional a acceptat ca beneficiarul Consiliul Județean Satu Mare să folosească/să modifice documentația tehnică realizată în cadrul contractului mai sus menționat și sub prevederile H.G. nr. 811/2006, în scopul întocmirii unor noi documentații tehnice finanțabile prin Programul Operațional Regional. Prin urmare, la data de 7 noiembrie 2008, s-a încheiat contractul de servicii nr. x între Județul Satu Mare în calitate de autoritate contractanta și SC A. SRL în calitate de prestator având ca obiect actualizarea proiectului tehnic, detaliilor de execuție și proiectului pentru obținerea autorizației de construire pentru obiectivul de investiție modernizarea infrastructurii drumurilor județene. Așa cum rezulta din conținutul Adresei nr. x din 3 octombrie 2010 emisă de Consiliul Județean Satu Mare, SC A. SRL a avut calitatea de subcontractant al firmei SC B. SRL în elaborarea documentației tehnice aferente Contractului de servicii nr. x din 21 noiembrie 2006. După semnarea contractului de lucrări aferente execuției lucrărilor de la obiectivul de investiție menționat anterior, Consiliul Județean Satu Mare a lansat procedura de achiziție publica în vederea încheierii unui contract de prestări servicii de asistenta tehnica din partea proiectantului pe perioada execuției lucrărilor, procedura finalizata prin încheierea Contractului de servicii nr. x din 15 decembrie 2010 între Consiliul Județean SM și SC D. SRL. Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 6 noiembrie 2015 emis de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, s-a reținut dubla finanțare a serviciilor de asistență tehnică din partea proiectantului, aceste servicii fiind plătite atât către SC B. SRL, cât și de SC D. SRL. Astfel, proiectul tehnic a fost întocmit de SC SC B. SRL conform Contractului nr. x din 21 noiembrie 2006, care urma să presteze serviciile de consultanță și proiectare, conform art. 4 din contract. În aceste condiții, prestarea serviciilor de asistență tehnică incumbă proiectantului inițial, iar prețul acestora este cuprins în prețul contractului de proiectare. Cu toate acestea, beneficiarul a mai încheiat cu SC D. SRL contractul de prestări servicii nr. x/15 decembrie 2010, în valoare de 104.000 RON, iar plata suplimentară a serviciilor de asistență tehnică din partea proiectantului către un alt prestator reprezintă o dublă finanțare a acestor servicii. Inițial, AMPOR a declarat neeligibile sumele decontate în baza acestui contract din cauza dublei finanțări a serviciului, informație care rezultă din Notificarea aferentă CR7 nr. 51371 din 30 august 2012. Ulterior, ca urmare a Deciziei de soluționare a contestației nr. 87487 din 18 noiembrie 2013, s-au restituit sumele reținute din CR 7. În vederea clarificării deficienței, a fost solicitat punctul de vedere al beneficiarului, care prin răspunsul nr. x din 16 martie 2015 a arătat că documentele de plată nu provin de la el, ci de la achizitor, autoritatea de management fiind responsabilă de plățile făcute. În Adresa MDRAP nr. x din 6 aprilie 2015, ministerul a confirmat efectuarea plăților integrale către SC B. SRL și a motivat decizia de a reveni asupra concluziei inițiale potrivit căreia plata către SC D. reprezintă o dublă finanțare, prin faptul că proiectul tehnic inițial a fost revizuit cu Avizul MIE nr. 123945 din 13 noiembrie 2008. În aceste condiții, Ministerul a considerat că SC B. SRL nu a mai avut obligația acordării asistenței tehnice pe perioada execuției lucrărilor. Organul de control a reținut că motivul invocat de MDRAP este irelevant în raport cu prevederile art. 4.2. din contract, singura condiționare cu privire la obligația prestatorului de a asigura asistența tehnică din partea proiectantului este legată de încadrarea în termenul de 5 ani, termen care nu expirase la data încheierii contractului cu SC D. SRL. 7.2. Cu privire la excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât Deși prin cererea de recurs, recurentul nu a încadrat memoriul său de recurs în mod explicit în motivele de casare prevăzute limitativ de disp. art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. permite evitarea sancțiunii nulității recursului, în cazul în care motivele invocate se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ. Or, din lecturarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că toate criticile pot fi subsumate motivului de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material"). Cât privește susținerea intimatei, în sensul că recurenta nu aduce critici de nelegalitate concrete cu privire la sentința recurată, ci acestea sunt practic o reiterare parțială a argumentelor prezentate în fondul cauzei, iar simpla nemulțumire a UAT Județul Satu Mare față de soluția instanței de fond, fără a indica o critică anume, nu poate fi asimilată unei reale motivări a recursului, acest aspect urmează a fi evaluat pe fondul recursului; atâta timp cât există și critici privind nelegalitatea sentinței, formularea și a unor referiri privind netemeinicia hotărârii nu poate duce la anularea recursului. Ca urmare, se va respinge excepția nulității recursului, invocată de intimata-reclamantă, ca nefondată. 7.3. Analiza motivelor de casare invocate de recurenta-pârâtă Deși recurenta nu a indicat în mod expres, motivele sale de recurs pot fi încadrate în prev. art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., problema de drept dedusă judecății prin prezentul recurs fiind reprezentată de modul de interpretare a prev. art. 4 și 5 din Contractul nr. x din 21 noiembrie 2006. Conform acestor prevederi contractuale: "4. Obiectul și prețul contractului 4.1. - Faza I - Revizuirea/actualizarea Studiului de Fezabilitate în conformitate cu legislația în vigoare și cu obligațiile asumate prin contract. 4.2. - Faza II - Elaborarea/dezvoltarea Proiectului Tehnic, inclusiv detaliile de execuție (DDE) în conformitate cu legislația în vigoare și cu obligațiile asumate prin contract; asigurarea prevederilor Legii nr. 10/1995 și a serviciilor de asistenta tehnica necesara beneficiarului proiectului/constructorului pe perioada implementării proiectului. 4.3. Achizitorul se obligă să plătească Prestatorului prețul convenit pentru îndeplinirea contractului." "5. Durata contractului 5.1. - Faza I - Prestatorul se obligă să elaboreze Studiul de Fezabilitate în termen de 45 de zile de la începerea prestării serviciilor. 5.2. - Faza II - Prestatorul se obligă să elaboreze Proiectul Tehnic și Detaliile de execuție (DDE) în termen de 4 luni de la elaborarea Studiului de Fezabilitate. Prestatorul se obligă să asigure asistență tehnică beneficiarului proiectului/constructorului, din momentul începerii lucrărilor de construcție și până la recepția acestora." În esență, recurenta-reclamantă a invocat faptul că operase o încetare amiabilă a contractului, ca urmare a căreia garanția de bună execuție fusese restituită de către achizitor - Ministerul Integrării Europene (actual MDRAP), la data de 23 iunie 2010, așa cum rezultă din Procesul-verbal de predare primire încheiat la acea dată. Din cercetarea înscrisurilor aflate la dosar, se constată că inițiativa încetării obligațiilor contractuale a aparținut prestatorului SC B. SRL, care, prin Adresa nr. x din 23 noiembrie 2009, a comunicat achizitorului - ministerul că nu mai prelungește garanția de bună execuție a contractului, element esențial în continuarea executării contractului: "având în vedere că proiectul a fost refăcut de beneficiar cu o altă firmă de proiectare (...), considerăm că obligațiile noastre contractuale stipulate la art. 14.2, alin. f)-l) nu își mai au obiectul și ca urmare prelungirea valabilității scrisorii de garanție bancară nr. GI/10813 nu mai este obligația societății noastre." Ministerul, prin Adresa nr. x din 26 noiembrie 2009, a comunicat SC B. SRL acceptul că în sarcina sa nu mai există obligația prelungirii scrisorii de garanție; în consecință, ministerul a restituit SC B. SRL scrisoarea de garanție de bună execuție nr. GI/10813, pentru Contractul x din 21 noiembrie 2006, conform Procesului-verbal de predare primire încheiat la data de 23 iunie 2010. Implicit, prin restituirea garanției de bună execuție, achizitorul a fost de acord ca prestatorul să nu își mai execute celelalte obligații contractuale, în speță interesând obligația de a asigura asistență tehnică. Conform teoriei generale a obligațiilor și principiului "mutus consensus, mutus dissensus", contractul ia naștere prin voința liber exprimată a părților și poate înceta în mod similar, ca urmare a acordului părților. Or, se constată că fiecare dintre cele trei părți ale Contractului nr. x din 21 noiembrie 2006 și-a exprimat voința în sensul încetării acestuia: - prin Adresa x din 3 noiembrie 2008, recurenta-reclamantă a solicitat Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor - Direcția Generală AMPOR dreptul de a utiliza documentația pentru revizuirea acesteia de către un alt proiectant; - prin Adresa nr. x din 13 noiembrie 2008, AMPOR a comunicat recurentei că documentația tehnică realizată în cadrul Contractului de servicii nr. x din 21 noiembrie 2008 este proprietatea MDLPL, iar MDLPL acceptă ca beneficiarul să folosească/să modifice documentația tehnică realizată în cadrul contractului menționat și sub prevederile H.G. nr. 811/2006, în scopul întocmirii unor noi documentații tehnice finanțabile prin Programul Operațional Regional; - prin Adresa nr. x din 19 noiembrie 2009, SC B. SRL a arătat că, întrucât recurenta, ulterior elaborării documentației tehnice, a angajat un contract de servicii cu altă societate în scopul actualizării acesteia, nu își mai menține obligația de a acorda asistență tehnică, conform Legii nr. 10/1995 pe perioada efectuării lucrărilor de construcții conform celor prevăzute în Contractul de servicii nr. x din 21 noiembrie 2006. Faptul că toate cele trei părți ale Contractului nr. x din 21 noiembrie 2006 au înțeles să constate încetarea acestuia rezultă și din cuprinsul Adresei nr. x din 6 aprilie 2015 emisă de MDRAP - Direcția Generală Programe Europene, prin care s-a reținut că documentația inițială întocmită de SC B. SRL a fost revizuită de către un alt proiectant, în baza acceptului scris al MDRAP, astfel că SC B. SRL nu a mai avut obligația de a acorda asistență tehnică din partea proiectantului pe perioada efectuării lucrărilor. Această situație a fost determinată de faptul că, între data elaborării documentației tehnice și depunerea cererii de finanțare în cadrul POR 2007 - 2013, au avut loc modificări/intervenții pe traseul structurii rutiere, ceea ce a impus revizuirea proiectului tehnic cu scopul de a reflecta situația reală din teren, precum și de a estima corect costurile pentru realizarea investiției. Astfel, pentru respectarea normativelor tehnice în vigoare, inclusiv Legea nr. 10/1995, a fost încheiat Contractul de servicii nr. x din 15 decembrie 2010 cu SC D. SRL, pentru care AMPOR a rambursat recurentei suma de 53.799,03 RON și TVA aferent. Ca urmare a încetării contractului, au fost stinse toate obligațiile ce decurgeau din acesta, inclusiv orice fel de obligații ale prestatorului care ar fi rămas neexecutate. Că așa au înțeles să procedeze toate cele trei părți, dar mai ales achizitorul, rezultă din împrejurarea restituirii garanției de bună execuție, care, conform prev. art. 11 alin. (4) din contract, putea fi eliberată în termen de maxim 15 zile de la finalizarea și recepția lucrărilor, pe baza solicitării prestatorului. Încetarea contractului duce la stingerea inclusiv a obligației de a menține constituită garanția de bună execuție. Astfel, în mod corect susține recurenta-reclamantă că, în urma încetării pe cale amiabilă a Contractului de servicii nr. x din 21 noiembrie 2006 încheiat cu SC B. SRL, achizitorul - ministerul nu a formulat pretenții împotriva prestatorului, considerând că și-a îndeplinit toate obligațiile contractuale, sens în care a dispus și restituirea garanției de bună execuție a tuturor prestațiilor ce decurg din obligațiile contractuale, pe considerentul că este stinsă orice obligație rezultată din contract. Înalta Curte mai are în vedere împrejurarea că încheierea contractului de asistență tehnică cu SC D. SRL fusese aprobată de către achizitor, beneficiarul acționând după consultarea acestuia, fără a i se putea reține în vreun fel reaua credință. Este corect, de asemenea, argumentul recurentei în sensul că doar achizitorul - Ministerul Integrării Europene (actual MDRAP), avea un mijloc de constrângere financiară împotriva prestatorului, respectiv ridicarea unor pretenții privind garanția de bună execuție în caz de neexecutare a obligațiilor contractuale, astfel încât orice prejudicii rezultate din neexecutarea parțială a contractului, inclusiv costuri suplimentare, să fie suportate din valoarea garanției de bună execuție nerestituită. Independent dacă asistența tehnică decurgând din primul contract a fost sau nu plătită fără a exista o contraprestație, această împrejurare nu poate afecta caracterul legal al plății efectuate în contul celui de-al doilea contract de asistență tehnică, mai ales că obligația decurgând din acesta a fost efectiv prestată. În concluzie, cheltuiala privind asistența tehnică a fost una eligibilă și în urma încheierii Contractului de servicii nr. x din 15 decembrie 2010 cu SC D. SRL, având ca obiect asistență tehnică și a prestării serviciilor de către acesta în mod corespunzător, AM POR (Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional) a decontat cheltuiala ca pe o cheltuială eligibilă. MDRAP a confirmat, prin Adresa nr. x din 6 aprilie 2015 că SC B. SRL nu a mai avut obligația de a acorda asistență tehnică pe perioada efectuării lucrărilor, raportat și la conținutul diferit al documentațiilor tehnice, cu toate că nu acesta era motivul relevant ci cel al stingerii tuturor obligațiilor contractuale odată cu acordul său de stingere a obligației contractuale prevăzută la art. 4.2 litera 1 și eliberarea garanției de bună execuție. Nu se poate susține subzistența obligației de a asigura asistență tehnică în condițiile încetării contractului. Ca urmare, recursul formulat de recurenta-reclamantă și întemeiat pe motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este fondat. 7.3. Temeiul procesual al soluției date recursului În temeiul art. 497 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul; va casa sentința recurată și, rejudecând, va admite acțiunea; va anula Decizia nr. 4 din 8 ianuarie 2016 privind soluționarea contestației și Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 6 noiembrie 2015, emise de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și va dispune restituirea sumei de 114.192 RON, reprezentând creanță bugetară.