ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 588/2019

HOTĂRÂRE

20.03.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 588/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra recursului constată următoarele:

Prin încheierea din 2 noiembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, potrivit art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecata cererii de revizuire formulată de revizuenta B., în contradictoriu cu intimații A. și C., având în vedere lipsa părților și față de împrejurarea că nu a fost solicitată judecata în lipsă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs B., în temeiul art. 304 pct. 3, 5, 7, 9 și 10 C. proc. civ.

Motivele de recurs cuprind o serie de citate, trimiteri la legi, hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, făcând referire și la necesitatea solicitării ajutorului public judiciar, la judecători recuzați și incompatibili.

Se arată totodată că pentru revenirea la legalitate și normalitate, cu respectarea deplină a standardelor Uniunii Europene, părțile vătămate sunt obligate să conteste, din nou, toate amenzile abuzive aplicate de instanțele de judecată, în general și de Înalta Curte, în special, cu rea-credință.

Recursul este nul, sancțiune ce va fi aplicată căii de atac exercitate, în considerarea argumentelor ce succed.

Potrivit art. 302

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 303 C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs fiind limitativ prevăzute la art. 304 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) din cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.

Potrivit legii, nu orice nemulțumire a părții poate duce la casarea sau modificarea hotărârii recurate, întrucât a motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea motivului de recurs ca fiind unul din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării de critici privind modul de judecată al instanței raportat la motivul de recurs invocat.

Indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora realizează exigențele art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 din cod.

Or, în speță, se observă că deși recurenta s-a prevalat de art. 304 pct. 3, 5, 7, 9 și 10 nu a susținut în vreun fel nelegalitatea soluției atacate, limitându-se a face trimiteri la citate, legi și hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului fără nicio legătură cu soluția adoptată prin încheierea atacată, de suspendare a judecării cauzei pentru lipsa părților.

O astfel de atitudine procesuală a părții ignoră faptul că pe calea recursului nu pot fi valorificate orice fel de nemulțumiri, ci doar acelea care îmbracă forma unor aspecte de nelegalitate în termenii prevăzuți de art. 304 C. proc. civ.

Ca atare, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 304 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este eronată și nelegală măsura dispusă de Curtea de Apel București de suspendare a judecății cauzei.

Văzând dispozițiile art. 302

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., precum și pe cele ale art. 306 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 304 din cod, se va constata nulitatea căii de atac exercitată în asemenea condiții procedurale încât nu este posibilă examinarea sub vreun aspect de nelegalitate a hotărârii atacate.