ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2178/2019

Analizând recursul, Înalta Curte constată următoarele:

Prin Decizia nr. 140 din data de 11 februarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de reclamantul A. și de pârâtul B. împotriva Sentinței civile nr. 861 din 22 iunie 2018 pronunțată de Tribunalul Neamț.

Împotriva acestei decizii, pârâtul B. a formulat recurs.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 22 aprilie 2019 și repartizat completului de filtru CF x.

În cuprinsul memoriului de recurs, recurentul-pârât, reluând motivele formulate în fața instanței de apel, a arătat că instanța i-ar fi acordat credit total reclamantului doar în considerarea calității sale de jurnalist.

A precizat că instanța de apel a indus ideea admiterii discriminării, iar reacția sa ar fi fost determinată și de numeroasele apeluri telefonice primite de la locuitori ai județului, care ar fi fost indignați de demersul jurnalistic.

În plus, a susținut pârâtul, partea adversă nu ar fi dovedit în nici un fel că postarea sa i-ar fi provocat vreun prejudiciu material sau moral.

De asemenea, a arătat că jurnalistul este obligat să respecte principiile de drept pe care orice cetățean trebuie să le respecte și să acorde importanța cuvenită hotărârilor judecătorești și că prin demersul său jurnalistic reclamantul ar fi dovedit că principiile nu mai contează când e vorba despre rating.

Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept.

În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 19 septembrie 2019, dispunându-se comunicarea acestuia.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la 21 noiembrie 2019, în complet de filtru, fără citarea părților.

Examinând recursul în raport de excepția de nulitate, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs, se constată că aspectele evidențiate în cuprinsul memoriului de recurs, astfel cum au fost formulate, nu conțin precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Înalta Curte reține că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.

În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenția nelegalitatea hotărârii.

Prin nemotivarea căii de atac în cauză intervine sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv nulitatea recursului, ce poate fi constatată în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

În consecință, reținând că în speță nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de pârâtul B. împotriva Deciziei nr. 140 din data de 11 februarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 noiembrie 2019.

GGC - NN