ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 890/2018

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 22.06.2017, contestatorul Inspectoratul Școlar al Județului Alba a solicitat instanței ca prin sentința pe care o va pronunța în contradictoriu cu intimatul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației Naționale (OI-POCU- MEN), să dispună:

- suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. x/19.09.2016;

- admiterea contestației și anularea formelor de executare.

Prin sentința civilă nr. 2204/2017 din 10 octombrie 2017 pronunțată în dosarul nr. x/2017, Judecătoria Alba Iulia a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Alba Iulia, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a contestației la executare formulată de contestatoarea Inspectoratul Școlar al Județului Alba în contradictoriu cu intimata Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației Naționale, în favoarea Curții de Apel Alba Iulia.

Prin sentința nr. 12/2018 din 30 ianuarie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Alba Iulia, invocată de instanță din oficiu și în consecință:

A declinat competența de soluționare a contestației la executare formulată de reclamantul Inspectoratul Școlar al Județului Alba, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale - Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman, în favoarea Judecătoriei Alba -Iulia.

A constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Alba -Iulia și Curtea de Apel Alba-Iulia.

A suspendat din oficiu judecata cauzei și a trimis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție - secției de contencios administrativ și fiscal în vederea pronunțării regulatorului de competență.

II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte constată că, în cauză, există un conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe îl constituie instanța competentă material să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că reclamantul Inspectoratul Școlar al Județului Alba a învestit instanța de contencios administrativ a Judecătoriei Alba cu o acțiune ce are ca obiect contestație la executare împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. x/19.09.2016, ce reprezintă titlu executoriu emis de Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman-Ministerul Educației Naționale. Reclamantul a solicitat suspendarea executării titlului de creanță reprezentat de procesul-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. x/19.09.2016 și anularea formelor de executare.

A invocat dispozițiile art. 714 din C. proc. civ.

În conformitate cu prevederile art. 714 alin. (1) și alin. (3) teza finală din C. proc. civ., competentă să soluționeze contestația la executare propriu-zisă, precum și contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, în cazul în care acesta nu emană de la un organ de jurisdicție, este instanța de executare.

Ca atare, in cazul contestației executării propriu-zise (în sensul de mijloc procedural prin intermediul căruia se poate contesta executarea silită insăși) sau al contestației la titlu, atunci când o astfel de contestație vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicție și dacă legea nu prevede, în acest scop, o altă cale de atac, competentă sa judece sub aspect teritorial și material este instanța de executare.

Potrivit art. 651 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., "(1) Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor. (3) Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.".

Având în vedere obiectul cauzei, contestație la executare, nu sunt incidente dispozițiile speciale în materia competenței materiale ale O.U.G. nr. 66/2011 și cele ale Legii nr. 554/2004, care atrag competența instanțelor de contencios administrativ.

Contestatorul a formulat contestație la instanța de contencios administartiv în temeiul acestor dispoziții, în dosarul nr. x/2017, contestând atât procesul-verbal de constatare a neregulilor cât și Decizia nr. 2345/ES/27.12.2016 de soluționare a contestației administrative prealabile.

Prin cererea precizatoare formulată în cadrul dezbaterilor în fața Curții de Apel Alba Iulia, la data de 30 ianuarie 2018, în prezenta cauză, reclamantul Inspectoratul Școlar al Județului Alba a arătat că în dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel Alba Iulia s-a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. x/19.09.2016 și a deciziei nr. 2345/ES/27.12.2016, emisă în soluționarea contestației de către OI-POCU-MEN, iar în prezentul dosar se contestă adresa de înființare a popririi emisă de către OI-POCU-MEN până la concurența sumei de 7368,75 RON, respectiv formele de executare.

Pentru aceste motive, față de obiectul cauzei prezente, contestație la executare, în privința competenței de soluționare a cauzei, sunt aplicabile dispozițiile art. 712 C. proc. civ. raportat la art. 714 alin. (1) și alin. (3) și art. 651 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., competentă să soluționeze cauza de față fiind instanța de executare, respectiv Judecătoria Alba Iulia.

Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul Inspectoratul Școlar al Județului Alba și intimatul Organismul Intermediar petnru Programul Operațional Capital Uman-Ministerul Educației Naționale în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 martie 2018.