ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1634/2013

Prin Decizia civilă

nr. 95/Ap din 28 iunie 2009 a Curții de Apel Pitești s-a admis apelul formulat

de apelantul contestator T.E.I., împotriva Sentinței civile nr. 64/2010 a

Tribunalului Brașov pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a admis în

parte contestația formulată de contestatorul T.E.I. împotriva Dispoziției nr.

880/BV din 8 mai 2006 emisă în baza Legii nr. 10/2001 de intimata S.C. F. S.A.

Brașov prin lichidator S.C. E.C. SPRL și, în consecință, a anulat în parte

Dispoziția nr. 880 din 8 mai 2006 emisă de intimata S.C. F. S.A. Brașov, prin

lichidator, cu privire la Notificarea nr. 2732 din 12 aprilie 2007 înregistrată

la intimată, a dispus restituirea în natură a imobilului teren în suprafață

totală de 824,40 mp înscris în CF 9700 Sighișoara sub nr. top 1976/2 - 216 mp

și sub nr. topo 1978/1 - 608,40 mp, identificat în raportul de expertiză nr. 558518/2010

efectuat de expert P.R., ce face parte integrantă din prezenta decizie, sub nr.

top nou 1978/1/2 - 824,40 mp, conform anexelor 7 și 9 din expertiză, situat în

Sighișoara, str. Z.B., nr. 6 (fostă I.C.F., nr. 3).

Au fost păstrate

prevederile Dispoziției nr. 880 din 8 mai 2006 emisă de intimata S.C. F. S.A.,

prin lichidator, cu privire la soluționarea notificării având ca obiect

restituirea „turnătoriei de fontă, cu terenul aferent" situată în

Sighișoara, str. T., nr. 11, jud. Mureș și cu privire la acordarea de măsuri

reparatorii prin echivalent pentru atelierul mecanic - construcție demolată

situată în Sighișoara, str. Z.B., nr. 6 din CF 9700 Sighișoara, top 1978/1, în

sensul că măsurile reparatorii prin echivalent pentru aceste imobile se propun

de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

S-a păstrat din

sentință dispoziția de respingere a restului pretențiilor contestatorului ce

vizează soluționarea notificării cu privire la restituirea „atelierului

mecanic" - construcție demolată și „turnătorie cu teren aferent".

Împotriva acestor

decizii a formulat recurs pârâta S.C. F. S.A. Brașov, prin lichidator judiciar

E.C. SPRL, solicitând și repunerea în termenul de formulare a recursului, pe

motiv că decizia recurată nu a fost comunicată la adresa indicată, ci la vechea

adresă.

La termenul din 22

martie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a rămas în pronunțare asupra

excepției tardivității declarării recursului, apreciind, în raport de motivul

invocat în susținerea cererii de repunere în termenul de formulare a

recursului, că cererea recurentului nu poate fi calificată drept o cerere de

repunere în termenul de recurs întrucât aceasta presupune, ca și condiție

premisă, ca termenul de recurs să fi început să curgă, potrivit cerințelor art.

102 alin. (1) coroborat cu art. 103 alin. (1) C. proc. civ. Or, recurenta

invocă tocmai greșita comunicare a deciziei din apel, la o altă adresă, ceea ce

presupune că nu se invocă de fapt o depășire a termenului de recurs, ci o

neîncepere a cursului acestui termen.

De aceea, apărarea

privind greșita comunicare a deciziei din apel va fi analizată cu ocazia

verificării datei de la care se va socoti realizată procedura de comunicare a

acestei decizii.

Verificând acest

aspect, Înalta Curte observă că instanța de apel a ținut cont de precizarea

făcută de pârâtă la fila 153 a dosarului de apel, cu privire la adresa la care

dorește să i se comunice decizia pronunțată în apel și a realizat comunicarea

la această adresă, așa cum rezultă din dovada de comunicare de la fila 164 a

dosarului de apel. Ca atare, recurenta nu dovedește existența unei împrejurări

mai presus de voința sa, care să o fi împiedicat să exercite în termenul legal

calea de atac a recursului.

Analizând cu

prioritate excepția tardivității formulării cererii de recurs, datorită

caracterului său peremptoriu, Înalta Curte constată următoarele:

Comunicarea Deciziei

recurate nr. 95/Ap din 28 iunie 2012 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și

pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări

sociale, s-a realizat către pârâtă la data de 13 august 2012, astfel cum

rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de comunicare de la fila 164 din

Dosarul nr. 1362/62/2008, a cărui conținut face dovada până la înscrierea în

fals conform art. 100 alin. (4) C. proc. civ.

Recurenta, deși

susține că nu a primit această comunicare, nu s-a înscris în fals împotriva

dovezii de îndeplinire a procedurii de comunicare, astfel încât aceasta

continuă să își producă efecte juridice, fiind considerată valabilă.

Termenul de formulare

și motivare a recursului este de 15 zile de la comunicarea deciziei recurate,

termen care se calculează pe zile libere, astfel cum rezultă din coroborarea

art. 301 și art. 101 alin. (1) C. proc. civ., iar acesta s-a împlinit la data

de 29 august 2012, într-o zi lucrătoare.

Cererea de recurs a

fost depusă prin poștă la 11 septembrie 2012, cu depășirea termenului de

recurs, motiv pentru care intervine sancțiunea decăderii prevăzută de art. 103

C. proc. civ., cât timp partea recurentă nu a invocat și dovedit o împrejurare

mai presus de voința sa, care să o fi împiedicat să exercite în termenul legal

calea de atac a recursului.

Pentru aceste

argumente și în temeiul textelor legale invocate, recursul urmează a fi

respins, ca tardiv.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca tardiv

formulat recursul declarat de pârâta SC F. SA Brașov, prin lichidator judiciar

E.C. SPRL împotriva Deciziei nr. 95/Ap din 28 iunie 2012 a Curții de Apel

Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de

muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 22 martie 2013.

Procesat de GGC - DG