ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1634/2013

Prin Decizia civilă nr. 95/Ap din 28 iunie 2009 a Curții de Apel Pitești s-a admis apelul formulat de apelantul contestator T.E.I., împotriva Sentinței civile nr. 64/2010 a Tribunalului Brașov pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a admis în parte contestația formulată de contestatorul T.E.I. împotriva Dispoziției nr. 880/BV din 8 mai 2006 emisă în baza Legii nr. 10/2001 de intimata S.C. F. S.A. Brașov prin lichidator S.C. E.C. SPRL și, în consecință, a anulat în parte Dispoziția nr. 880 din 8 mai 2006 emisă de intimata S.C. F. S.A.

Brașov, prin lichidator, cu privire la Notificarea nr. 2732 din 12 aprilie 2007 înregistrată la intimată, a dispus restituirea în natură a imobilului teren în suprafață totală de 824,40 mp înscris în CF 9700 Sighișoara sub nr. top 1976/2 - 216 mp și sub nr. topo 1978/1 - 608,40 mp, identificat în raportul de expertiză nr. 558518/2010 efectuat de expert P.R., ce face parte integrantă din prezenta decizie, sub nr. top nou 1978/1/2 - 824,40 mp, conform anexelor 7 și 9 din expertiză, situat în Sighișoara, str. Z.B., nr. 6 (fostă I.C.F., nr. 3). Au fost păstrate prevederile Dispoziției nr. 880 din 8 mai 2006 emisă de intimata S.C.

F. S.A., prin lichidator, cu privire la soluționarea notificării având ca obiect restituirea „turnătoriei de fontă, cu terenul aferent" situată în Sighișoara, str. T., nr. 11, jud. Mureș și cu privire la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru atelierul mecanic - construcție demolată situată în Sighișoara, str. Z.B., nr. 6 din CF 9700 Sighișoara, top 1978/1, în sensul că măsurile reparatorii prin echivalent pentru aceste imobile se propun de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. S-a păstrat din sentință dispoziția de respingere a restului pretențiilor contestatorului ce vizează soluționarea notificării cu privire la restituirea „atelierului mecanic" - construcție demolată și „turnătorie cu teren aferent". Împotriva acestor decizii a formulat recurs pârâta S.C.

F. S.A. Brașov, prin lichidator judiciar E.C. SPRL, solicitând și repunerea în termenul de formulare a recursului, pe motiv că decizia recurată nu a fost comunicată la adresa indicată, ci la vechea adresă. La termenul din 22 martie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a rămas în pronunțare asupra excepției tardivității declarării recursului, apreciind, în raport de motivul invocat în susținerea cererii de repunere în termenul de formulare a recursului, că cererea recurentului nu poate fi calificată drept o cerere de repunere în termenul de recurs întrucât aceasta presupune, ca și condiție premisă, ca termenul de recurs să fi început să curgă, potrivit cerințelor art. 102 alin. (1) coroborat cu art. 103 alin. (1) C. proc.

civ. Or, recurenta invocă tocmai greșita comunicare a deciziei din apel, la o altă adresă, ceea ce presupune că nu se invocă de fapt o depășire a termenului de recurs, ci o neîncepere a cursului acestui termen. De aceea, apărarea privind greșita comunicare a deciziei din apel va fi analizată cu ocazia verificării datei de la care se va socoti realizată procedura de comunicare a acestei decizii. Verificând acest aspect, Înalta Curte observă că instanța de apel a ținut cont de precizarea făcută de pârâtă la fila 153 a dosarului de apel, cu privire la adresa la care dorește să i se comunice decizia pronunțată în apel și a realizat comunicarea la această adresă, așa cum rezultă din dovada de comunicare de la fila 164 a dosarului de apel.

Ca atare, recurenta nu dovedește existența unei împrejurări mai presus de voința sa, care să o fi împiedicat să exercite în termenul legal calea de atac a recursului. Analizând cu prioritate excepția tardivității formulării cererii de recurs, datorită caracterului său peremptoriu, Înalta Curte constată următoarele: Comunicarea Deciziei recurate nr. 95/Ap din 28 iunie 2012 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a realizat către pârâtă la data de 13 august 2012, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de comunicare de la fila 164 din Dosarul nr. 1362/62/2008, a cărui conținut face dovada până la înscrierea în fals conform art. 100 alin. (4) C. proc.

civ. Recurenta, deși susține că nu a primit această comunicare, nu s-a înscris în fals împotriva dovezii de îndeplinire a procedurii de comunicare, astfel încât aceasta continuă să își producă efecte juridice, fiind considerată valabilă. Termenul de formulare și motivare a recursului este de 15 zile de la comunicarea deciziei recurate, termen care se calculează pe zile libere, astfel cum rezultă din coroborarea art. 301 și art. 101 alin. (1) C. proc. civ., iar acesta s-a împlinit la data de 29 august 2012, într-o zi lucrătoare. Cererea de recurs a fost depusă prin poștă la 11 septembrie 2012, cu depășirea termenului de recurs, motiv pentru care intervine sancțiunea decăderii prevăzută de art. 103 C. proc.

civ., cât timp partea recurentă nu a invocat și dovedit o împrejurare mai presus de voința sa, care să o fi împiedicat să exercite în termenul legal calea de atac a recursului. Pentru aceste argumente și în temeiul textelor legale invocate, recursul urmează a fi respins, ca tardiv.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca tardiv formulat recursul declarat de pârâta SC F. SA Brașov, prin lichidator judiciar E.C. SPRL împotriva Deciziei nr. 95/Ap din 28 iunie 2012 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 martie 2013. Procesat de GGC - DG