ÎCCJ, Secția penală

Completul compus

din:

Asupra plângerii

de față, constată următoarele:

La data de 11 octombrie 2012, petenta

SC A.T. SRL a formulat plângere împotriva rezoluției din 8 mai 2012 adoptată în

Dosarul nr. 631/P/2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția de urmărire penală și criminalistică, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi

penale față de subinspectorul N.I. și P.O.R. fost prim procuror adjunct al Parchetului

de pe lângă Judecătoria Cornetu în prezent, procuror în cadrul D.I.I.C.O.T., Serviciul

Teritorial București, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu

contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. și favorizarea infractorului

prevăzută de art. 264 C. pen.

Petenta a arătat

în esență că, în soluționarea plângerii penale formulate împotriva primarului comunei

Cornetu, S.A.E., subinspectorul N.I. și procurorul P.O.R. nu au efectuat cercetări,

nu au administrat probe și nu au luat în considerare actele depuse la dosar în susținerea

plângerii.

Prin sentința

penală nr. 368 din data de 25 septembrie 2012, Curtea de Apel București, secția

I penală, și-a declinat competența în favoarea Înaltei Curți de Casație șf Justiție

având în vedere faptul că la momentul soluționării plângerii de către procuror și

momentul formulării plângerii la instanță, persoana cercetată, P.O.R., fusese numită

procuror la D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial București.

Examinând plângerea

formulată, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată și urmează să o respingă

pentru următoarele motive:

Procedura de soluționare

a plângerii formulată împotriva actelor și măsurilor de urmărire penală este o procedură

judiciară supusă prevederilor art. 278

1

C. proc. pen. și vizează verificarea

legalității și temeinicie rezoluției prin care procurorul a dispus soluția de neîncepere

a urmăririi penale.

În cauză,

Înalta Curte constată că petenta SC A.T. SRL a formulat plângere penală împotriva

subinspectorului N.I. și procurorului P.O.R. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor

de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și favorizarea infractorului,

nemulțumirile petentei fiind legate de rezoluția de neîncepere a urmăririi penale

din data de 18 noiembrie 2010 adoptată în Dosarul nr. 1255/P/2008 privind pe numitul

S.A.E.

Soluția de neîncepere

a urmăririi penale este rezultatul unui proces de verificare efectuată de către

organul de urmărire penală învestit cu soluționarea plângerii formulate. Astfel,

în data de 28 mai 2010, subinspectorul N.I. a trimis Dosarul nr. 1255/P/2008 către

Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu cu propunere de neîncepere a urmăririi

penale.

În urma verificărilor

efectuate P.O.R., procuror învestit cu cercetarea cauzei, a confirmat propunerea

de neîncepere a urmăririi penale motivând în fapt și în drept soluția adoptată.

O astfel de soluție

se bazează pe convingerea proprie a procurorului care în baza art. 64 alin. (2)

din Legea nr. 303/2004 privind organizarea judiciară, republicată cu modificările

și completările ulterioare, acționează în mod independent în limitele prevăzute

de lege și sub controlul procurorului ierarhic superior.

În baza art. 278

1

C. proc. pen., soluția de neîncepere penală poate fi supusă controlului judiciar

prin înaintarea unei plângeri la instanța competentă să judece cauza în primă instanță.

În speță, se constată

că o astfel de plângere nu a fost formulată, petenta înțelegând să formuleze plângere

penală împotriva subinspectorului N.I. și procurorului P.O.R., deși în fapt era

nemulțumită de soluția adoptată în dosarul penal privind pe numitul S.A.E.

Pentru a evita

o atitudine potențial părtinitoare din partea unui organ supus controlului ierarhic,

legiuitorul a prevăzut posibilitatea verificării actelor procurorului prin proceduri

specifice, de către o autoritate independentă și imparțială cum este instanța de

judecată.

Posibilitatea

formulării unor plângeri împotriva organelor de cercetare penală reprezintă un drept

constituțional însă acestea nu echivalează cu exercitarea unui control asupra legalității

și temeiniciei soluțiilor date de acestea. Totodată, soluțiile adoptate de procuror,

în calitatea pe care o dețin, în numele și cu respectarea legii, nu pot fi verificate

sau cenzurate prin modalitatea formulării unor plângeri penale împotriva acestora.

În consecință,

având în vedere că din lucrările^ dosarului rezultă că intimații nu au comis fapte

care să atragă răspunderea penală, Înalta Curte, în temeiul art. 278

1

alin.

(8) lit. a) C. proc. pen., va respinge plângerea formulată de petenta SC A.T.

SRL împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din data de 8 mai 2012

adoptată în Dosarul nr. 631/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistic, rezoluție care va fi menținută.

Văzând și dispozițiile

art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge, ca nefondată,

plângerea formulată de petenta SC A.T. SRL împotriva rezoluției din 8 mai 2012 adoptată

în Dosarul nr. 631/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică.

Menține ca legală

și temeinică soluția atacată.

Obligă petenta

la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 10 ianuarie 2013.