ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2971/2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2971/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, reclamantul Z.A.O.N. a

solicitat, în contradictoriu cu pârâții M.A.I. – D.R.P.C.Î.V. si Instituția

Prefectului Județului Satu Mare – S.P.C.R.P.C.Î.V. Satu Mare, admiterea

acțiunii, înlăturarea stării de discriminare în care se află reclamantul în

raport cu alți angajați din cadrul S.P.C.R.P.C.Î.V. Satu Mare, anularea

Dispoziției Directorului din 2011 privind încetarea raporturilor de serviciu

începând cu data de 23 noiembrie 2011, reintegrarea sa pe funcția deținută

începând cu data de 23 noiembrie 2011 și plata drepturilor salariale la zi și

obligarea pârâtului la organizarea examenului de departajare în vederea numirii

în funcție pentru toți polițiștii puși la dispoziție.

În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut

că nelegalitatea Dispoziției Directorului din 2011 rezidă, pe de o parte, din

împrejurarea că a fost emisă fără a fi fundamentată pe actele preparatorii de

natură să dovedească respectarea prevederilor legale cu privire la organizarea

examenului de numire în funcție pentru polițiștii puși la dispoziție și, pe de

altă parte, ca și consecință a primei, din împrejurarea că este dată cu

aplicarea greșită a legii, fapt ce a dus la încălcarea drepturilor constituționale,

legale și statutare ale polițistului.

Reclamantul a mai susținut că încetarea

raporturilor de serviciu ca efect a reorganizării S.P.C.R.P.C.I.V. al Județului

Satu Mare și reducerii unor posturi s-a făcut în contextul în care nu a

participat la examenul de departajare, iar prin adresa din 12 august 2011, act

ce ar fi trebuit să aibă valențe preparatorii față de actul de concediere, a

fost respins să participe la examen pe motive subiective, independente de forța

majoră în care s-a aflat.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul

M.A.I. – D.R.P.C.î.V. a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată,

invocând lipsa vreunei culpe în emiterea actului administrativ atacat.

Pârâta

Instituția Prefectului Județului Satu Mare –

S.P.C.R.P.C.Î.V. Satu Mare a solicitat, prin întâmpinare, respingerea capătului

de cerere privind obligarea sa la emiterea actului privind organizarea

examenului de

departajare

în vederea numirii în funcție pentru toți polițiștii puși la dispoziție, ca

fiind introdus împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, având

în vedere faptul că acțiunea are ca obiect principal anularea Dispoziției

Directorului D.R.P.C.I.V.din 2011 privind încetarea raportului de serviciu,

începând cu data de 23 noiembrie 2011, a reclamantului.

Prin Sentința

nr. 161/ CA din 27

aprilie 2012, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă de contencios

administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a

pârâtei Instituția Prefectului Județului Satu Mare – S.P.C.R.P.C.Î.V. Satu Mare

în ceea ce privește capătul de cerere menționat și a respins acțiunea

reclamantului în contradictoriu cu pârâții chemați în judecată.

Curtea a apreciat excepția invocată ca fiind

întemeiată, reținând că, în prezent, organizarea și funcționarea Instituției

Prefectului, din care face parte S.P.C.R.P.C.I.V., este reglementată de H.G. nr.

460/2006, în cuprinsul căreia la art. 6 pct. 6 sunt reglementate atribuțiile

privind regimul permiselor de conducere, al certificatelor de înmatriculare a

autovehiculelor și al plăcilor de înmatriculare, atribuții printre care nu se

regăsesc și cele referitoare la organizarea de examene pentru departajare în

vederea numirii pe posturi.

În speță, a constatat prima instanță,

examenul pentru departajare în vederea numirii pe posturi a fost organizat prin

ordine ale prefectului emise conform Ordinului M.A.I. din 30 iunie 2011, cu

respectarea Ordinului M.A.I. din 23 iunie 2011 pentru aprobarea

Procedurii-cadru privind organizarea și desfășurarea examenului pentru departajare

în vederea numirii în funcție a personalului ca urmare a aplicării măsurilor de

reorganizare instituțională la nivelul M.A.I.

Cu privire la fondul cauzei, instanța de fond

a reținut situația de fapt potrivit căreia, prin Dispoziția din 24 noiembrie 2011

emisă de D.D.R.P.C.Î.V. din cadrul M.A.I., cu data de 23 noiembrie 2011,

agentului șef de poliție Z.A.O.N., pus la dispoziția unității pe o perioadă de

trei luni, conform Dispoziției Directorului D.R.P.C.Î.V. din 19 iulie 2011,

i-au încetat raporturile de serviciu, întrucât în urma reorganizării S.P.C.R.P.C.Î.V.

al Județului Satu Mare și reducerii unor posturi prin intrarea în vigoare, la

data de 6 iulie 2011 a Statului de organizare din 6 iulie 2011, nu exista

posibilitatea ca acesta să fie încadrat într-o funcție similară în aceeași

unitate sau alte unități.

Dispoziția menționată a fost emisă avându-se

în vedere prevederile art. 69 alin. (1) lit. j) și art. 73 alin. (2) din Legea nr.

360/2002 privind Statutul polițistului, Legii cadru nr. 284/2010 privind

salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Legii nr. 286/2010 a bugetului

pe anul 2011, O.U.G. nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind

încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din M.A.I. pentru anul

2011, art. 23 lit. e) și art. 48 pct. 3 lit. a) din Ordinul ministrului nr. 600/2005,

cu modificările și completările ulterioare, Ordinul ministrului nr. 1/669/2011,

procesul-verbal de consemnare a rezultatelor examenului de departajare a

personalului din cadrul S.P.C.R.P.C.Î.V. a jud. Satu Mare din 12 august 2011 și

Ordinul Prefectului nr. 155 din 6 iulie 2011 de aprobare a noului stat de

organizare.

Curtea a constatat că, urmare a reorganizării

prin reducerea numărului de posturi din statul de organizare al unităților

afectate de măsură, printre care și S.P.C.R.P.C.I.V. Satu Mare, a fost întocmit

un nou stat de organizare la nivelul unității, stat ce cuprindea un număr mai

mic de posturi, pe care urma să fie numit personalul care a promovat examenul

de departajare organizat în vederea numirii în noile funcții, în temeiul Ordinul

.M.A.I nr. 129/2011 pentru aprobarea Procedurii cadru privind organizarea și

desfășurarea examenului pentru departajare în vederea numirii în funcție a

personalului ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituțională la

nivelul M.A.I.

În aplicarea dispozițiilor art. 22 alin. (8)

din Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului, modificată și completată,

având în vedere că reorganizarea instituțională a vizat în primul rând reducerea

numărului de posturi și nu persoane, s-a stabilit că ocuparea noilor funcții

din noul stat de organizare să fie efectuată în urma unui examen de departajare

susținut de către toți cei aflați pe vechile state de organizare, astfel cum

s-a prevăzut în Ordinul M.A.I. nr. 129/2011.

În acest context, Curtea a apreciat că

actul administrativ

de punere la dispoziție a reclamantului pentru o perioadă de 3 luni începând cu

data de 06 iulie 2011, respectiv Dispoziția din 19 iulie 2011, nu a vizat o sancțiune

disciplinară aplicată, ci a fost emis pentru toți lucrătorii aflați în

raporturi de serviciu cu structura aflată în reorganizare ca efect al

abrogării, începând cu data de 6 iulie 2011, conform art. 5 din Ordinul M.A.I. nr.

1/669 din 30 iunie 2011, a statului de organizare a structurii existent până la

această dată, stat de organizare ce constituie baza alocării de către

ordonatorul principal de credite – M.A.I., a fondurilor bănești necesare

achitării drepturilor salariate ale lucrătorilor de la respectivele structuri.

În

consecință, prin Ordinul prefectului din 20

iulie 2011, modificat prin Ordinul prefectului din 29 iulie 2011, au fost stabilite

condițiile cu privire la participarea și desfășurarea examenului de departajare

în vederea numirii în funcție a personalului afectat de reorganizare de la S.P.C.R.P.C.I.V.

Satu Mare, prin art. 3 condiționându-se

participarea la examen

de depunerea cererii de înscriere într-un termen stabilit.

Instanța de fond a reținut că, deși

reclamantului i-a fost aprobat concediul de odihnă pentru perioada 21 iulie 2011-

10 august 2011, acesta a fost înștiințat de condițiile cu privire la

participarea la examenul de departajare, chiar dacă această înștiințare s-a

făcut prin procedura chemării din concediul de odihnă pentru comunicarea notificării

din 29 iulie 2011, scopul fiind tocmai acela de a nu-l pune pe reclamant într-o

situație de discriminare față de colegii săi și de a-l priva de dreptul de a-și

exprima opțiunea de a participa la examinarea programată.

R

eclamantul

avea cunoștință despre reorganizarea instituțională de la nivelul structurii

unde-și desfășura activitatea, chiar de la data formulării cererii de concediu de

odihnă.

Raportat la situația de fapt reținută și la

conținutul Ordinului Prefectului Județului Satu Mare nr. 169/2011 pentru

modificarea Ordinului nr. 164/2011, precum și al Ordinului M.A.I. din 23.096.2011

privind Procedura Cadru, instanța de fond a apreciat că Instituția Prefectului

Satu Mare a respectat aceste prevederi, notificând tuturor persoanelor,

respectiv agenților, condițiile de participare la examen, subliniind expres

data și ora până la care se pot depune cererile.

Totodată, Curtea a reținut că, în speță, nu

este vorba despre un examen pentru atestare pe posturi, ci, așa cum rezultă din

întreaga economie a textelor de lege referitoare la reorganizarea M.A.I., este

vorba despre o departajare pentru numirea în funcție a personalului. Or, în

condițiile în care au fost persoane care nu au respectat prevederile Ordinului

prefectului nr. 169/2011, în mod corect acestea nu au putut participa la

examenul de departajare, astfel încât nu s-a produs nicio discriminare a

reclamantului în raport cu ceilalți lucrători ai structurii reorganizate, în

care acesta și-a desfășurat activitatea.

Referitor la Dispoziția nr. 461 din 24 noiembrie 2011, prima instanță a constatat că aceasta a fost emisă

de către Directorul D.R.P.C.Î.V. ca urmare a adresei Instituției Prefectului

jud. Satu Mare din 16 august 2011, ținându-se cont și de expirarea termenului

de punere la dispoziție ulterior căruia reclamantului nu-i mai puteau fi

plătite drepturile salariale întrucât nu se mai găsea pe statul de plată al

S.P.C.R.P.C.Î.V. Satu Mare pentru a-i fi alocate sume reprezentând drepturi

salariale din bugetul ordonatorului principal de credite – M.A.I.

În ceea ce privește capătul de cerere privind

obligarea pârâtei D.R.P.C.Î.V. București la emiterea unui act administrativ

care să impună Instituției Prefectului Județului Satu Mare să organizeze examen

de departajare, judecătorul fondului a reținut, în esență, că între cele două

instituții nu există raporturi de subordonare.

Împotriva acestei hotărâri, criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinice, reclamantul Z.A.O.N. a formulat recurs,

invocând ca temei legal dispozițiile art. 304 pct. 7 și pct. 9 și ale art. 304

1

C. proc. civ., susținând, în esență, următoarele critici:

- instanța de fond nu a avut în vedere faptul

că instituția publică pârâtă, organizatoare a examenului de departajare, nu a

respectat procedura cadru de organizare și desfășurare a acestui examen

stabilită prin Ordinul M.A.I. nr. 129/2011, în sensul că Notificarea din 29

iulie 2011 i-a fost comunicată la 2 august 2011, cu nerespectarea terenului de

20 zile anterior susținerii primei probe, conform pct. 2 și 3. din ordinul

menționat;

- nu s-a ținut seama de faptul că nedepunerea

cererii de înscriere la examen până la data de 8 august 2011, ora 15

00

,

ci abia la ora 16

00

, s-a datorat faptului că a fost externat în

aceeași zi din spital;

- Dispoziția din 24 noiembrie 2011 a fost

emisă cu încălcarea prevederilor art. 9 din H.G. nr. 1767/2004, potrivit cărora

încadrarea și eliberarea din funcție a personalului serviciilor publice comunitare,

regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor se efectuează prin

ordin al prefectului, în condițiile legii, cu avizul Direcției regim permise de

conducere și înmatriculare a vehiculelor.

Deci, numai prefectul putea emite actul cu

privire la încetarea raporturilor de serviciu, astfel că Dispoziția nr. 461/2011

este nelegală, fiind emisă cu încălcarea competenței D.R.P.C.I.V.

Intimatul-pârât, Prefectul Județului Satu

Mare a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca

nefondat, susținând, în esență, că hotărârea instanței de fond este legală și

temeinică sub toate aspectele criticate.

Se învederează și faptul că recurentul a mai

avut o acțiune pe rolul Tribunalului Satu Mare, prin care a solicitat anularea

Comunicării din 12 august 2011 și obligarea pârâtei, respectiv a Prefectului și

Instituției Prefectului la organizarea și desfășurarea examenului de

departajare în vederea numirii în funcție a personalului ca urmare a aplicării

măsurilor de reorganizare instituțională, respinsă irevocabil prin Decizia nr. 4022/CA/2012

a Curții de Apel Oradea.

D.R.P.C.I.V., a depus întâmpinare prin care a

răspuns criticilor formulate de recurentul-reclamant, menționând că a fost

respectată procedura de organizare și de înscriere la examenul de departajare,

bibliografia și tematica stabilite fiind aduse la cunoștința reclamantului la

data de 20 iulie 2011, conform Notificării din 20 iulie 2011.

De asemenea, acesta a fost înștiințat și de

condițiile cu privire la participarea la examen.

Se menționează și faptul că Decizia nr. 461/2011

a fost emisă cu respectarea prevederilor art. 69 alin. (1) din Legea nr. 360/2002.

Înalta Curte, analizând recursul în raport de

criticile formulate, de înscrisurile care există la dosarul cauzei, reține că

acesta este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Criticile care vizează nelegalitatea

Dispoziției nr. 461/2011 privind încetarea raporturilor de serviciu din

perspectiva necompetenței persoanei emitente, sunt nefondate.

În cauză, este necontestat că încetarea

raporturilor de serviciu ale recurentului-reclamant a fost dispusă prin

Dispoziția din 24 noiembrie 2011 emisă de directorul D.R.P.C.I.V., potrivit art.

11

4

din O.G. nr. 83/2011, care este o structură administrativă a

administrației publice centrale, cu personalitate juridică ce funcționează în

subordinea M.A.I.

De asemenea, este necontestat că potrivit art.

11

1

din O.G. nr. 83/ 2002, introdus prin art. 7 din O.U.G. nr. 50/2004,

Serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a

vehiculelor au fost înființate în cadrul aparatului propriu al prefecturilor

județene și al Prefecturii Municipiului București.

Totodată, este adevărat că

recurentul-reclamant, agent șef de poliție, a fost pus la dispoziția

Serviciului public comunitar regim permise de conducere și înmatricularea

vehiculelor din județul regim permise de conducere și înmatricularea

vehiculelor din județul Satu-Mare prin dispoziția directorului acestei

structuri administrative, necontestată.

Într-adevăr, așa cum a susținut și

recurentul-reclamant, potrivit art. 9 din H.G. nr. 1767/2004, încadrarea și

eliberarea din funcție a personalului serviciilor publice comunitare regim

permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor se efectuează prin ordin al

prefectului, în condițiile legii, cu avizul D.R.P.C.I.V.

Însă, potrivit art. 69 alin. (1) din Legea nr.

360/2002, act normativ superior unei hotărâri a Guvernului, în ierarhia actelor

normative, încetarea raportului de serviciu a polițistului, se dispune în mod

corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 15 din lege, au

competența de acordare a gradelor profesionale.

Or, potrivit art. 15 alin. (1) lit. c) din

Legea nr. 360/2002, acordarea gradelor profesionale se face, după caz, de

inspectorul general al Poliției Române și șefii celorlalte structuri ale

M.A.I., potrivit competențelor stabilite prin ordin al ministrului, pentru

agenții de poliție, recurentul-reclamant având gradul de agent șef de poliție.

Deci, în cauză, persoana competentă în

acordarea gradului profesional, este directorul D.R.P.C.I.V., conform art. 23

din Anexa la Ordinul M.A.I. nr. 600/2005 privind competențele de gestiune a

resurselor umane, astfel că sunt nefondate criticile referitoare la

necompetența emitentului deciziei contestate.

Nici celelalte critici formulate de

recurentul-reclamant nu pot conduce către o altă soluție decât cea pronunțată

de prima instanță.

Din cuprinsul Deciziei nr. 4022/CA/2002 a

Curții de Apel Oradea, secția contencios administrativ și fiscal, rezultă că

toate aspectele/ criticile invocate de recurentul-reclamant în legătură cu

procedura de organizare și desfășurare a examenului de departajare, respectiv încălcarea

dispozițiilor pct. 2.și 3. din Ordinul M.A.I. nr. 129/2011, cât și cele

referitoare la starea de sănătate cu efect asupra depunerii cererii de

participare la examen peste termenul prevăzut, au fost analizate și apreciate

ca neîntemeiate, cu puterea lucrului judecat, în Dosarul nr. 8547/83/CA/2011,

în care s-a pronunțat decizia menționată.

De altfel, Notificarea din 20 iulie 2011

adresată recurentului-reclamant confirmă respectarea prevederilor pct. 2.3. din

O.M.A.I. nr. 129/2011.

Mai mult, criticile invocate cu privire la

aceste aspecte nu implică nelegalitatea Dispoziției nr. 461/2011 ce a fost

emisă în temeiul și cu respectarea actelor normative menționate în preambulul

acesteia cât și a procesului-verbal din 12 august 2011 emis de Instituția Prefectului

Județului Satu Mare, care nu a fost contestat/ anulat în vreun fel.

Prin urmare, sentința recurată este legală și

temeinică, fiind nefondat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ.

În altă ordine, și motivul de recurs prevăzut

de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. este nefondat.

Pe de o parte, se constată că hotărârea

recurată respectă cerințele prevăzute de dispozițiile art. 261 alin. (1) pct. 5

C. proc. civ.

Pe de altă parte, recurentul nu a structurat

motivele de recurs invocate și nu a expus argumentele în susținerea acestui

motiv de recurs invocat.

Faptul că motivarea instanței de fond nu este

în sensul dorit de recurent nu justifică reținerea acestui motiv de recurs.

Față de toate considerentele expuse, Înalta

Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II- a C. proc. civ., art. 20 din

Legea nr. 554/2004, modificată și completată, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Z.A.O.N.

împotriva Sentinței nr. 161/ CA din 27 aprilie 2012 a Curții de Apel Oradea, secția

a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7

martie 2013.