ÎCCJ, Secția penală

Asupra conflictului negativ de competență de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Olt, secția penală la nr. x/2017, revizuentul condamnat A., a formulat cerere de revizuire împotriva Sentinței penale nr. 231 din 25.11.2005 pronunțată de Tribunalul Olt în Dosarul nr. x/1999 ca urmare a rămânerii definitive la data de 6 octombrie 2016 a hotărârii de condamnare a Statului Român de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza A. și alții contra României.

În motivarea cererii de revizuire petentul a arătat că la data de 6.10.2016, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o soluție de condamnare a Statului Român în A. și alții contra României în care a avut calitatea de reclamant și în care în esență s-a stabilit că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil de către instanțele interne în speță Curtea de Apel Craiova prin pronunțarea unei hotărâri de condamnare în care judecarea s-a făcut în lipsa sa fiind citat eronat la o adresă unde nu mai locuia de mult.

La termenul din data de 25 mai 2017, apărătorul ales al revizuentului condamnat A., avocat B., a precizat că obiectul cererii de revizuire îl constituie Decizia penală nr. 112 din 16.09.2008 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2007.

Din actele dosarului rezultă următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara nr. 13/P/1999 a fost trimis în judecată alături de alți inculpați și inculpatul A., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la fals privind identitatea, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals intelectul, uz de fals, înșelăciune și evaziune fiscală, toate comise în formă continuată, fapte prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 293 C. pen., art. 280 C. pen., art. 40 din Legea nr. 82/1991 comb. cu art. 289 C. pen., art. 291 C. pen., art. 215 alin. (2) și (5) C. pen. și art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. și art. 33 C. pen.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Arad sub nr. x/1999 iar prin încheierea din 7.12.1999 s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea dosarului Tribunalului Olt pentru soluționare având în vedere că prin Încheierea nr. 4446/2.12.1999 a Curții Supreme de Justiție pronunțată în Dosarul nr. x/1999 a fost admisă cererea formulată de unul dintre inculpați, respectiv inculpatul C. și s-a dispus strămutarea dosarului.

Pe rolul Tribunalului Olt cauza a fost înregistrată sub nr. x/1999, iar prin Sentința penală nr. 331/25.11.2005 s-a dispus, în ceea ce îl privește pe inculpatul A., condamnarea acestuia la o pedeapsă de 12 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată și calificată, fapta fiind săvârșită de mai multe persoane, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2) și (5) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. precum și încetarea procesului penal, constatându-se intervenită prescripția răspunderii penale pentru toate celelalte infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice Arad și inculpații D., E. și F., căi de atac care au fost admise prin Decizia penală nr. 285/13.10.2007 pronunțată în Dosarul nr. x/2006 de Curtea de Apel Craiova care a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Olt.

Cauza s-a reînregistrat la Tribunalul Olt sub nr. x/2006 iar prin Sentința penală nr. 187/12.11.2007, s-a dispus aceeași soluție de condamnare a inculpatului A. la pedeapsa principală de 12 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64, lit. a), b), c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații D., E., F. și partea civilă, iar prin Decizia penală nr. 112/16.09.2008 Curtea de Apel Craiova a admis apelurile și a modificat în parte hotărârea primei instanțe în sensul că a făcut aplicarea legii penale mai favorabile conform art. 13 C. pen.

Împotriva deciziei instanței de apel, în termen legal, au declarat recurs inculpații D. și E., iar inculpații F., A. și G. au declarat recurs peste termen.

Prin Decizia penală nr. 139/19.01.2010 pronunțată în Dosarul nr. x/2007 au fost respinse ca nefondate recursurile declarate în termen de inculpații D. și E., precum și recursurile peste termen declarate de cei trei coinculpați.

Potrivit dispozițiilor art. 465 alin. (3) C. proc. pen., cererea de revizuire se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere.

Cum în speță, competența aparține Curții de Apel Craiova întrucât hotărârea a cărei revizuire se cere, respectiv Decizia penală nr. 112 din 16.09.2008 a fost pronunțată de această instanță, s-a dispus declinarea competenței soluționării cererii în favoarea acesteia.

Pentru considerentele expuse anterior s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii având ca obiect revizuire formulată de revizuentul condamnat A., în favoarea Curții de Apel Craiova.

Raportând dispozițiile art. 465 alin. (3) C. proc. pen. la speța de față, Tribunalul Olt a apreciat că este competentă să judece cererea de revizuire formulată de revizuentul condamnat A. privind Decizia penală nr. 112 din 16 septembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2007, Curtea de Apel Craiova, ca instanță care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere și, prin urmare, prin Sentința penală nr. 113 din 25 mai 2017 a dispus declinarea competenței în favoarea acestei instanțe.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova la data de 16 iunie 2017 sub nr. x/2017 stabilindu-se termen de judecată la 31 august 2017.

La ultimul termen de judecată, instanța, din oficiu, a pus în discuția părților excepția de necompetență materială a Curții de apel, excepție care a fost admisă.

Astfel, s-a apreciat că, în raport de soluția Curții Europene a Drepturilor Omului, nu există niciun motiv să se presupună că dreptul revizuentului de a fi judecată într-un termen rezonabil a fost încălcat ca efect al actelor îndeplinite ca instanță de apel de Curtea de Apel Craiova, încălcarea drepturilor revizuentului rezultând din activitatea organelor judiciare pe tot parcursul soluționării, respectiv parchet, prima instanță, instanța de apel, instanța de recurs.

Prin urmare, Curtea de Apel Craiova a apreciat că nu este competentă întrucât nu rezultă în mod expres o încălcare a drepturilor revizuentului în această etapă procesuală (respectiv apel), iar competența trebuie să revină instanței de fond, respectiv Tribunalul Olt, în raport de dispozițiile art. 458 C. proc. pen., potrivit cărora "competentă să judece cererea de revizuire este instanța care a judecat cauza în primă instanță".

Așa încât, prin Decizia penală nr. 1392 din 20 septembrie 2017, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a admis excepția de necompetență materială a Curții de Apel Craiova, privind cererea de revizuire formulată de condamnatul A. împotriva Deciziei penale nr. 112 din data de 16 septembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2007.

A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt, secția penală.

A constatat ivit conflict negativ de competență și în baza art. 51 C. proc. pen. a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a format Dosarul nr. x/2017 având ca obiect soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Olt și Curtea de Apel Craiova, cauza fiind înregistrată pe rolul secției penale la data de 29 septembrie 2017.

În cauză, revizuentul condamnat, prin cererea adresată Tribunalului Olt la data de 25 ianuarie 2017, a precizat că prin hotărârea din 6 octombrie 2016 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o soluție de condamnare a statului român în cauza A. ș.a. contra României (Cererea nr. x/09), constatând o încălcare a dispozițiilor privind dreptul la un proces echitabil, ca urmare a faptului că instanța de apel (Curtea de Apel Craiova) ar fi procedat la judecarea cauzei în lipsa sa și fără a fi citat legal, precum și datorită duratei procesului penal.

Din examinarea hotărârii pronunțată de Curtea Europeană se constată că această instanță a reținut încălcarea art. 6 parag. 1 din Convenție strict ca urmare a duratei excesive a procesului penal (în raport de precizarea revizuentului privind Decizia penală nr. 112 din 16 septembrie 2008 a Curții de Apel Craiova a cărei revizuire se solicită), iar, pe de altă parte, revizuentul nu a invocat în fața Curții încălcarea altor drepturi dintre cele recunoscute de Convenție, aspect confirmat și de apărarea acestuia care a precizat, la ultimul termen de judecată, că nu există alte cereri adresate de acesta Curții Europene a Drepturilor Omului și nici alte hotărâri ale aceleiași instanțe prin care să fi fost condamnat statul român cu referire la același proces penal.

Potrivit art. 465 alin. (3) C. proc. pen., cererea de revizuire în cazul hotărârilor prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere.

Ca atare, stabilirea instanței competente este determinată în mod esențial de hotărârea prin care Curtea Europeană a dispus condamnarea statului și de natura dreptului încălcat, în cuprinsul acesteia specificându-se în fața căreia dintre instanțele naționale din diverse grade de jurisdicție s-a produs o încălcare a dreptului protejat de Convenție.

Înalta Curte constată că, în prezenta cauză, competența de soluționare aparține Curții de Apel Craiova, în conformitate cu dispozițiile art. 465 alin. (3) C. proc. pen.

Față de aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Curții de Apel Craiova, instanță căreia îi va trimite dosarul.

Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru revizuentul condamnat și pentru intimații inculpați se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Curții de Apel Craiova, instanță căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 130 RON pentru revizuentul - inculpat A. și pentru intimații inculpați F., E., D., G. și H. se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 06 octombrie 2017.

Procesat de GGC - NN