ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1206/2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1206/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Brașov, reclamanta SC A. SA Codlea a solicitat în contradictoriu cu pârâta

A.P.D.R.P., anularea Deciziei nr. 27945 din 17 decembrie 2010 prin care s-a

soluționat contestația reclamantei, a procesului – verbal de constatare din 12

noiembrie 2010 privind proiectul „Modernizare abator păsări Codlea, județ

Brașov”, a notificării din 17 noiembrie 2010 privind constituirea unui debit,

precum și suspendarea executării acestor acte administrative până la

soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, cu obligarea pârâtei la plata

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii

reclamanta a arătat că a acționat pentru accesarea unor fonduri S.A.P.A.R.D.,

conformându-se prevederilor legale aplicabile, pentru realizarea proiectului

„Modernizare abator păsări Codlea, județ Brașov”.

Între reclamantă și

Agenția S.A.P.A.R.D. s-a încheiat contractul cadru din 23 septembrie 2005,

valoarea totală a investiției fiind de 10.463.197 lei, din care 5.231.598 lei,

respectiv 50%, finanțare nerambursabilă, implementarea proiectului

realizându-se în perioada 2005 – 2008, proiectul fiind finalizat la acest

moment.

În cursul anului

2009, D.L.A. a efectuat o acțiune de control de fond privind modul de obținere,

derulare și utilizare a fondurilor aferente proiectului „Modernizare abator

păsări Codlea, Județ Brașov”, finalizat prin rezoluția din 31 mai 2010 a

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 3/P/2010.

Reclamanta a

menționat că la data de 20 noiembrie 2010 a primit notificarea din 17 noiembrie

2010 privind constituirea unui debit și titlul executoriu din 16 noiembrie 2010,

constând în procesul-verbal de constatare încheiat la data de 12 noiembrie 2010.

În cuprinsul

procesului – verbal și al notificării se arată că, prin utilizarea unei oferte

falsificate, reclamanta a încălcat condițiile de eligibilitate ale contractului

de finanțare, reținându-se nereguli privind selecția, solicitarea ofertanților

pentru producerea și furnizarea utilajelor și ofertele acestora și existența

unor conflicte de interese între ofertanți.

Prin decizia

contestată se recunoaște, a mai susținut reclamanta, lipsa prejudicierii în

vreun mod a bugetului C.E., făcându-se referire la faptul că beneficiarul este

singurul răspunzător în fața autorității contractante pentru implementarea

proiectului.

Pârâta A.P.D.R.P. a

depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca

neîntemeiată.

Pârâta a arătat că între A.P.D.R.P., în

calitate de autoritate contractantă și SC A. SA, în calitate de beneficiar, s-a

încheiat la data de 23 septembrie 2005 un contract , având ca obiect acordarea

ajutorului financiar nerambursabil în cuantum de 5.231.598 lei, pentru realizarea

proiectului „Modernizare abator păsări Codlea, județ Brașov” și durata de

valabilitate a contractului de 5 ani calculați de la data ultimei plăți,

conform art. 2 alin. (2) parag. final din contractul cadru finanțat. Această

finanțare nerambursabilă este constituită din două componente: contribuția

financiară a CE în proporție de 75% și contribuția publică națională în

proporție de 25%, ambele gestionate de Ministerul Finanțelor Publice, potrivit

O.U.G. nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate

României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare

aferente acestora.

Contractul de

finanțare s-a încheiat în baza Legii nr. 316/2001 pentru ratificarea Acordului

Multianual de Finanțare dintre Guvernul României și Comisia Comunității

Europene, semnat la Bruxelles la 02 februarie 2001 stabilind cadrul

administrativ legal și tehnic de implementare a programului special de

preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală S.A.P.A.R.D., adoptat prin

Reglementarea Comisiei din 21 iunie 1999 privind suportul Comunității pentru

măsurile de preaderare în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale în țările

candidate din centrul și estul Europei în perioada de preaderare.

Pârâta a mai arătat

că prin nota de informare din 27 septembrie 2010 privind proiectul „Modernizare

abator păsări Codlea, județ Brașov” finanțat din programul S.A.P.A.R.D., O.L.A.F.

a adus la cunoștința A.P.D.R.P. că există o serie de nereguli cu privire la

implementarea de către SC A. SA a proiectului arătat.

Pârâta a precizat că

procesul-verbal de constatare din 16 noiembrie 2010 s-a emis ca urmare a

încălcării dispozițiilor din contractul de finanțare, respectiv a art. 1 alin. (1)

din Anexa I - Prevederi Generale, precum și a dispozițiilor cuprinse în Anexa

IV ale instrucțiunii de achiziții pentru beneficiari privați ai programului S.A.P.A.R.D.

la contractul de finanțare.

Pârâta a menționat că

emiterea procesului – verbal de constatare și a titlului de creanță s-au

realizat potrivit O.G. nr. 79/2003 și că acestea reprezintă rezultatul

conduitei defectuoase a reclamantei în derularea contractului de finanțare, societatea

nerespectând obligațiile asumate prin semnarea contractului.

instanței de fond

Prin Sentința nr. 90/

F din 4 mai 2011 a Curții de Apel Brașov, a fost respinsă acțiunea în

contencios administrativ, formulată de reclamanta SC A. SA Codlea, în

contradictoriu cu pârâta A.P.D.R.P.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța a reținut că la data de 23 septembrie 2005 s-a

încheiat între reclamantă și A.P.D.R.P. contractul cadru pentru realizarea

proiectului „Modernizare abator păsări Codlea, județ Brașov”, în valoare de

10.463.197 lei, din care 5.231.598 lei, respectiv 50% reprezintă finanțare

nerambursabilă, acordată din fonduri provenind din bugetul U.E. și din bugetul

național în proporție de 75% respectiv 25%.

Pentru realizarea

acestui proiect, reclamanta a solicitat oferte de la producătorii

internaționali de linii tehnologice pentru utilaje destinate abatorului de

păsări.

În urma controlului

efectuat de O.E.L.A. s-au constatat mai multe nereguli privind ofertele și

firmele care au comunicat aceste oferte. Astfel, s-a constatat, pe de o parte,

că o ofertă nu era autentică, iar, pe de altă parte, faptul că există un

conflict de interese între firmele ofertante.

În urma acestor

constatări, O.L.A.F. a solicitat recuperarea întregului ajutor nerambursabil

acordat.

Instanța a reținut că

în aceste împrejurări, în care O.L.A.F. a constatat neregulile menționate,

pârâta în calitate de autoritate contractantă a procedat potrivit dispozițiilor

O.G. nr. 79/2003, în vigoare la data emiterii actelor contestate și a clauzelor

contractuale cuprinse în contractul cadru încheiat cu reclamanta.

Instanța de primă

jurisdicție a reținut că Programul S.A.P.A.R.D. este un instrument financiar

oferit de U.E., pentru a cărui accesare trebuie îndeplinite o serie de criterii

și condiții impuse de legislația comunitară, cunoscute de beneficiari înainte

de semnarea contractului de finanțare.

Potrivit acestui

contract, reclamanta avea obligația de a depune toate diligențele pentru a

respecta procedura de achiziție pentru utilajele destinate abatorului de

păsări, inclusiv pentru evitarea unui posibil conflict de interese între

ofertanți.

A reținut instanța de

fond că din adresa emisă de O.L.A.F. a rezultat existența unei legături între

ofertantul câștigător S.N. și O.F. SA, aspect ce face dovada unui conflict de

interese existent între aceste două companii internaționale.

Potrivit obligațiilor

asumate prin contract, reclamanta trebuia să acționeze astfel încât să evite

existența unui conflict de interese între firmele producătoare de utilaje,

destinate abatorului de păsări și de la care a solicitat oferte pentru linia

tehnologică, pe care a intenționat să o achiziționeze.

Instanța de fond a

înlăturat apărările formulate de reclamantă, iar aprecierea potrivit căreia

bugetul U.E. nu a fost prejudiciat, a fost considerată de instanță ca

neîntemeiată, având în vedere că banii destinați realizării unor proiecte de

modernizare au fost folosiți în mod defectuos, respectiv prin încălcarea

obligațiilor contractuale asumate.

Referitor la cererea

de suspendare a executării acestor acte administrativ fiscale, instanța a

constatat că nu este îndeplinită condiția cazului bine justificat, după analiza

pe fond a actelor atacate.

de SC A. SA Codlea

Împotriva sentinței

curții de apel a formulat recurs reclamanta SC A. SA Codlea, invocând

dispozițiile art. 304 pct. 7 și pct. 9, precum și art. 304

1

C. proc.

civ.

Recurenta a solicitat

modificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii, susținând că:

- considerentele fondului

sunt contradictorii, pe de o parte instanța afirmă că reclamanta a respectat

prevederile O.G. nr. 79/2003, pe de altă parte reține că nu a depus toate

diligențele pentru respectarea procedurii de achiziție;

- s-au interpretat și

aplicat greșit prevederile O.G. nr. 79/2003 și cele cuprinse în art. 969 și art.

970 C. civ., cu raportare la clauzele contractului-cadru, în condițiile în care

prin Rezoluția din 31 mai 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție, dată în Dosarul nr. 3/P/2010 nu s-a reținut de către

organul de urmărire penală nicio neregulă în legătură cu toate aspectele

cercetate;

- presupusele

nereguli invocate nu există și, în orice caz, nu pot fi imputate recurentei;

s-a invocat utilizarea unei oferte falsificate de către societatea italiană

Cattaruzzi, fără a se indica modalitatea falsului și pe autorul său și probele

pe care aceasta se bazează; cât privește structura acționariatului SC O.F. SA,

arată că nu avea posibilitatea de a o cunoaște, întrucât era organizată ca o

societate anonimă pe acțiuni;

- nu s-a examinat

corespunzător apărarea referitoare la inexistența unui prejudiciu în bugetul

C.E.; proiectul a fost implementat integral, fiind pe deplin funcțional la un

nivel ridicat de productivitate, de mai mulți ani;

- s-a ignorat

inexistența unui raport final de control și nu s-a sancționat neefectuarea unor

constatări proprii de către D.C.A. din cadrul A.P.D.R.P. care s-a mărginit să

preia unele considerente ale O.L.A.F; în acest context se invocă scrisoarea din

14 martie 2011 prin care Guvernul României – D.L.A.F. nuanțează modul în care

trebuie să procedeze autoritățile naționale pentru recuperarea debitelor

respective;

- cererea de

suspendare a executării actelor administrative atacate a fost greșit

soluționată, fiind îndeplinite condițiile impuse prin art. 14 alin. (1) din

Legea nr. 554/2004.

Prin întâmpinarea

înregistrată la 25 mai 2012, intimata A.P.D.R.P. a solicitat respingerea recursului

ca nefondat, arătând că nu există argumente pentru modificarea hotărârii

atacate.

În esență, intimata a

susținut că:

- nu există nicio

contradicție în sentință, recurenta este în eroare cu privire la calitatea de

„pârâtă autoritate contractantă”;

- în calitate de

beneficiar al finanțării, recurenta este singura răspunzătoare în fața

autorității contractante pentru implementarea proiectului, incluzând modul de

desfășurare a procedurilor de selecție și achiziții;

- recurenta nu a fost

diligentă deși avea posibilitatea de a solicita ofertanților orice fel de

informații care să asigure respectarea rigorilor Programului S.A.P.A.R.D.;

- referitor la

prejudiciu, arată că este aplicabilă ipoteza a doua a pct. 5 alin. (131) lit. b)

din Secțiunea F a Acordului multianual de finanțare dintre Guvernul României și

Comisia Comunităților Europene, aprobat prin Legea nr. 316/2001, respectiv a

avut loc „un efect de prejudiciere asupra Comunității sau asupra unui punct

nejustificat de cheltuială”; citează jurisprudența C.J.U.E., subliniind că

obligația de recuperare a fondurilor U.E. intervine automat, la constatarea

neregulilor și fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu;

- verificarea sa a

fost una documentară, bazată pe concluziile O.L.A.F. din 27 septembrie 2010,

prin care organismul european a solicitat înregistrarea sumei totale plătite

acestui beneficiar ca neregulă în Registrul Debitorilor;

- concluziile

raportului fiscal nu pot fi diferite de cele exprimate în nota menționată,

redactarea acestuia fiind întârziată de faptul că vizează 62 de dosare ale unor

beneficiari din sectorul industriei de procesare a cărnii.

în recurs

Ambele părți au depus

înscrisuri în recurs, în susținerea punctelor de vedere exprimate, probă

admisibilă conform art. 305 C. proc. civ.

La dosarul de recurs

au fost astfel atașate corespondența înregistrată din 2012 cu societatea

italiană C. SRL , Raportul final din 2008 emis de O.L.A.F. privind pe

beneficiarul SC A. SA , documente care au stat la baza emiterii acestuia

(incluzând rezultatul verificărilor la firma italiană și cea franceză,

implicate în procedura de achiziție a utilajelor), jurisprudență în materie.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința

atacată prin prisma criticilor formulate de către recurentă, a apărărilor din

întâmpinare, cât și sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu există motive pentru reformarea

acesteia.

și de drept relevante

Așa cum rezultă din

expunerea rezumativă cuprinsă la pct. 1 alin. (1). al prezentei decizii,

recurenta-reclamantă, beneficiară a unei finanțări nerambursabile în condițiile

S.A.P.A.R.D., a contestat procesul verbal de constatare din 16 noiembrie 2010

și decizia de soluționarea a contestației administrative din 17 ianuarie 2011

emisă de pârâtă, prin care, în urma unui control efectuat potrivit O.G. nr. 79/2003,

la sesizarea O.L.A.F. i s-a impus obligația de restituire a ajutorului

financiar nerambursabil acordat în temeiul contractului de finanțare pentru

proiectul intitulat „Modernizare abator păsări Codlea, județul Brașov”.

Cuantumul debitului

datorat, indicat la Cap.11 din procesul-verbal de constatare, este de

5.076.323,67 lei, din care 3.807.242,75 lei (75%) către bugetul U.E. și

1.269.089,92 lei (25%) către bugetul public național, la care se adaugă

majorările și penalitățile de întârziere.

Neregulile care au

generat obligația restituirii integrale a finanțării nerambursabile, prezentate

la Capitolul 6 al aceluiași proces-verbal, au vizat nerespectarea procedurii de

atribuire a contractului de achiziție de bunuri către S.S.N. B.V.

În esență, preluând

constatările controlului efectuat de O.L.A.F., intimata a reținut că niciuna

dintre cele trei firme implicate în procedura respectivă: S.N. B.V., O.F. SA și

C. SRL, nu îndeplinea condițiile legale, câtă vreme primele două se aflau în

conflict de interese, iar oferta celei din urmă nu era autentică și, în plus, o

firmă cu același sediu, activase ca reprezentant al S.N. B.V. și a avut de

asemenea, legături cu SC O.F. SA.

Prima instanță a

confirmat soluția administrativă dispusă, reținând că prevederile contractului

de finanțare au fost încălcate de reclamantă care nu a acționat diligent pentru

evitarea conflictului de interese între firmele ofertante.

Această concluzie

este corectă, fiind împărtășită și de instanța de control judiciar.

Reevaluând întregul

ansamblu probator administrat în cauză, inclusiv în etapa recursului și

răspunzând, în același timp, la criticile formulate de recurentă, Înalta Curte

reține următoarele:

Referitor la

calitatea motivării sentinței

Chiar dacă sunt

succinte, considerentele fondului răspund exigențelor art. 261 alin. (1) pct. 5

C. proc. civ. și art. 6 par.1 C.E.D.O.

Pretinsa contradicție

semnalată de recurentă nu există, câtă vreme în paragrafele citate de aceasta

este vorba, mai întâi de „pârâtă în calitate de autoritate contractantă” adică

de A.P.D.R.P. și apoi de „reclamanta care avea obligația de a depune toate

diligențele pentru a respecta procedura de achiziție(…)”. Prin urmare, nu are

nicio bază afirmația că instanța ar fi oscilat între a constata că reclamanta a

procedat legal/ nelegal, considerentele fiind clare în sensul încălcării

obligațiilor contractuale asumate de reclamantă.

Referitor la

neregulile imputate

Aceasta este partea

cea mai consistentă a recursului. Recurenta susține că aspectele semnalate de O.L.A.F.

nu corespund realității și, în plus, ele nu îi pot fi imputate, câtă vreme nu

avea nici un instrument prin care să le prevină ori depisteze.

Ambele apărări

trebuie înlăturate.

În această speță au

fost descoperite nereguli în legătură cu toate cele trei firme selectate în

procedura de achiziție de utilaje.

Astfel, la controlul

pe teren efectuat de O.L.A.F. la C. SRL s-a descoperit că la numărul ofertei ,figura

o altă operațiune; unele bunuri din ofertă nu erau nici produse și nici

comercializate de firmă; clauzele de transport erau diferite de cele utilizate

în mod obișnuit; la același sediu figura înregistrată și SC C.I. SRL care avea

același director și reprezentant legal ca firma ofertantă; această companie

activase ca reprezentant al S.N. și avusese legături comerciale cu O.F. SA.

Potrivit

recurentului, înscrisurile noi administrate în recurs ar face dovada că toate

aspectele semnalate ar fi simple erori materiale aparținând societății ofertante,

respectiv unui fost angajat al acestuia.

Trecând peste

schimbarea de optică a reprezentantului legal al SC C. SRL, care în fața

reprezentanților O.L.A.F. a negat autenticitatea ofertei transmise SC A. SA

pentru ca ulterior, la solicitarea acesteia să-i confirme autenticitatea,

Înalta Curte remarcă nerelevanța acestor dovezi, în contextul în care nu se

contestă conflictul de interese în care se găsea reprezentantul legal al firmei

italiene, având aceeași calitate și la SC C.I. SRL, firmă care avusese legături

cu celelalte două ofertante.

Cât privește

conflictul de interese existent între SC O.F. SA și S.N. BV, acesta a rezultat

cu evidență din constatarea că acționarul majoritar (peste 90%) al primei

societăți, încă de la înființarea acesteia în 1995, este grupul S.N. BV.

Și în acest caz,

apărarea potrivit căreia informația privind structura acționariatului nu îi era

accesibilă, SC O.F. SA fiind organizată ca o societate anonimă pe acțiuni, nu

poate fi primită.

În conformitate cu

prevederile contractului de finanțare și anexele acestuia, beneficiarul este

singurul răspunzător pentru implementarea proiectului, incluzând aici modul de

desfășurare a procedurilor de selecții și achiziții, având obligația să se

asigure că societățile invitate la selecția de oferte acționau într-o manieră

independentă și erau eligibile să participe în calitate de furnizori în cadrul

unui proiect S.A.P.A.R.D.

Această răspundere nu

este însă de natură obiectivă și, contrar susținerilor agenției intimate, nu

intervine automat, ci trebuie verificat dacă acționând cu „maximum de

profesionalism, eficiență și vigilență în conformitate cu cele mai bune

practici în domeniul vizat” (conform art. 1 alin. (2) din Anexa I – „Prevederi

Generale” a contractului de finanțare) beneficiarul contractului de finanțare

putea evita abaterea de la legalitate.

Or, recurenta avea

posibilitatea de a solicita ofertanților orice fel de informații pentru a se

asigura că ofertele depuse sunt în concordanță cu rigorile Programului S.A.P.A.R.D.,

inclusiv o declarație privind existența/ inexistența unor legături între

firmele producătoare de utilaje angrenate în procedura de achiziție, structura

acționariatului, etc.

În concret, prin

Declarația de eligibilitate dată de SC O.F. SA (fila 128, dosar fond, vol.1),

la pct. 1, fraza a doua, recurenta SC A. SA era autorizată expres să obțină

informații despre ofertantă de la „orice instituție, societate comercială ori

bancă”, însă aceasta nu a considerat necesar să mai verifice documentația

depusă.

Apare astfel ca fiind

justificată concluzia Curții de apel în sensul că reclamanta a acționat

nediligent, expunându-se riscului de a pierde întreaga sumă acordată cu titlu

de finanțare nerambursabilă, cu titlu de sancțiune pentru încălcarea parag. 1,

Anexa IV a Contractului de finanțare, potrivit căruia „costurile eligibile ale

oricăror servicii, bunuri și lucrări care valorează mai mult de echivalentul în

lei a 10.000 euro sunt eligibile dacă beneficiarii privați au obținut oferte de

la cel puțin 3 furnizori”.

Împrejurarea că A.P.D.R.P.

a avizat favorabil dosarele de achiziții nu poate reprezenta o cauză

exoneratoare de răspundere, câtă vreme, în mod evident, prin aceasta nu s-a

acordat gir de eligibilitate celor trei ofertante, ci doar s-a confirmat

depunerea documentelor impuse prin Instrucțiunile de achiziții la data

respectivă nefiind cunoscute de agenție constatările O.L.A.F.

În fine, nici

împrejurarea că prin Rezoluția din 31 mai 2010 dată în Dosarul nr. 3/P/2010 al

D.N.A. – Serviciul Teritorial Brașov, s-a dispus neînceperea urmăririi penale

față de M.D. – responsabilul de proiect, nu prezintă relevanță pentru că

această persoană a fost verificată în legătură cu o altă ofertă, suspectată a

fi falsă.

De altfel, cum s-a

arătat, în cauza de față se reproșează conduita nediligentă iar nu aspecte care

converg către o vinovăție de natură penală a reprezentanților recurentei.

Referitor la

prejudiciu

În această privință,

Curtea de apel a reținut corect că existența prejudiciului nu poate fi negată,

câtă vreme s-a demonstrat că fondurile destinate realizării unor proiecte de

modernizare au fost defectuos folosite, prin încălcarea obligațiilor

contractuale asumate.

Teza recurentei,

potrivit căreia proiectul a fost integral implementat și este deplin

funcțional, ceea ce exclude prejudicierea bugetului U.E., reflectă o abordare

simplistă a problematicii cauzei.

În cauză, este

aplicabilă ipoteza a doua a pct. 5 alin. (1310 lit. b) din Secțiunea F din

Acordul multianual de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Comunității

Europene aprobat prin Legea nr. 316/2001, respectiv a avut loc un efect asupra

unui punct nejustificat de cheltuială.

Prejudiciul produs

bugetului U.E. poate fi efectiv (real) sau potențial, materializându-se în

toate cazurile prin afectarea intereselor financiare ale Uniunii, fiind limpede

că prin adoptarea diverselor reglementări în materia gestionării fondurilor

europene, intenția legiuitorului a fost să se asigure că cheltuielile efectuate

în contextul fondurilor structurale sunt strict limitate la agenții care

respectă regulile fixate.

Această concluzie se

degajă dintr-o jurisprudență consecventă a C.J.U.E.

Referitor la

procedura constatării neregulilor

În esență, recurenta

reproșează instanței de fond că nu a sancționat inexistența unui raport final

de control al O.L.A.F. și că în cuprinsul procesului verbal de control atacat

se regăsesc doar constatările acestui serviciu independent din cadrul Comisiei

Europene, nu și ale organismelor de control naționale.

Pe parcursul

soluționării recursului, intimata a atașat Raportul final emis de O.L.A.F. la

12 septembrie 2012 prin care s-au menținut toate constatările și recomandările

din adresa din 27 septembrie 2010, dar s-au identificat și nereguli noi care,

în raport de stadiul procedurii de contestare și de soluția preconizată, nu se

mai impun a fi analizate.

În acest context,

este lipsită de finalitate critica referitoare la preluarea constatărilor O.L.A.F.

de către agenția națională, aceasta din urmă având obligația de a acționa

pentru recuperarea creanțelor rezultate din nereguli, conform art. 8 alin. (1)

și aart. 11 alin. (1) din H.G. nr. 1306/2007.

Referitor la cererea

de suspendare a executării

Urmare a celor expuse

la punctele anterioare, Înalta Curte reține că prima instanță a stabilit corect

că în speță nu este îndeplinită condiția cazului bine justificat, așa încât nu

poate fi acordată suspendarea executării actului administrativ atacat, conform art.

15 din Legea nr. 554/2004.

soluției instanței de recurs

Pentru considerentele

expuse, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1)

din C. pro.civ., se va respinge recursul de față ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de SC A. SA Codlea împotriva Sentinței nr. 90/ F din 4 mai 2011 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 21 februarie 2013.