ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4757/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

formulată, reclamanta

G.R.A.a

chemat în judecată pe pârâții A.N.R.P. și Statul Român, prin C.C.S.D. pentru ca

prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligate pârâtele la desemnarea unui

evaluator pentru întocmirea raportului de evaluare, la transmiterea dosarului către

evaluatorul desemnat, fixarea unui termen în care să fie obligate pârâtele să îndeplinească

obligațiile de la pct. 1 și 2 din acțiune, respectiv 30 de zile de la rămânerea

irevocabilă a hotărârii.

În

final a solicitat obligarea pârâtelor la plata de penalități de întârziere în

cuantum de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere de la expirarea termenului și

până la îndeplinirea obligațiilor.

Reclamanta

a arătat că prin Dispoziția nr. 73 din 31 ianuarie 2005 emisa de către Primarul

Mun. Câmpina în baza Legii nr. 10/2001 a fost soluționată notificarea nr. 106

din 21 iunie 2001 și s-a propus acordarea de despăgubiri pentru imobilul situat

în Mun. Câmpina, Jud. Prahova.

Întreg

dosarul de Lege nr. 10/2001 a fost transmis pârâtelor în condițiile Titlului

VII din Legea nr. 247/2005 unde s-a format Dosarul nr. 2863/ CC

Nici

până la această dată dosarul nu a fost soluționat de către pârâte potrivit

dispozițiilor Titlului VII al Legii nr. 247/2005.

Pârâta

A.N.R.P. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității

procesuale pasive.

C.C.S.D.

prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii reclamantei, ca neîntemeiată.

Prin

Sentința civilă nr. 672 din 1 februarie 2012 Curtea de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității

procesuale pasive a A.N.R.P. și a respins acțiunea reclamantei G.R.A. în

contradictoriu cu această pârâtă pentru lipsa calității procesuale pasive, a admis,

în parte, acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta C.C.S.D.,

a obligat pârâta C.C.S.D., să desemneze un evaluator și să trimită dosarul

acestuia pentru efectuarea evaluării, în termen de 30 de zile de la rămânerea

irevocabilă a prezentei sentințe și a respins în rest acțiunea reclamantei.

Pentru

a pronunța această soluție instanța de fond a reținut întemeiată excepția

lipsei calității procesuale pasive a A.N.R.P. pe capetele de cerere privind

desemnarea unui evaluator și transmiterea dosarului către acesta.

Curtea

de Apel a reținut că A.N.R.P. nu are atribuții potrivit Legii nr. 247/2005 în

ceea ce privește evaluarea imobilelor pentru care trebuie acordate despăgubiri

conform Legii nr. 10/2001.

Pe

fondul cauzei s-a apreciat că față de data notificării reclamantei din 21 iunie

2001 și data emiterii dispoziției Primarului Câmpina, 2005, termenul privind

procedura de soluționare a cererii de acordare de despăgubiri este excesiv de

mare, fiind depășit cu mult un termen ce poate fi considerat rezonabil în soluționarea

cererii reclamantei.

Cu

privire la obligarea pârâtei la plata unei penalități de întârziere în cuantum

de 100 lei pe zi de întârziere de la expirarea termenului și până la îndeplinirea

obligațiilor stabilite s-a reținut că acest capăt de cerere este neîntemeiat,

urmând a fi respins deoarece reclamanta nu a invocat și nici nu a dovedit că

prejudiciile pe care le va suferi ca urmare a neefectuării acestor operațiuni îi

produc daune în cuantumul solicitat.

Împotriva

hotărârii instanței de fond, pârâta C.C.S.D. a declarat recurs, criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie.

În

motivarea recursului se arată că aspectele reținute de instanța de fond

potrivit cărora urmare procedurii administrative prevăzută de Titlul VII din

Legea nr. 247/2005 s-ar depăși termenul rezonabil de soluționare a cauzei sunt

neîntemeiate deoarece chiar jurisprudența instanței europene a drepturilor

omului prevede unele criterii în materia termenului rezonabil, respectiv,

complexitatea cauzei, conduita reclamantului, a autorităților competente și

importanța litigiului pentru reclamant.

S-au

făcut referiri la etapele pe care procedura administrativă reglementată de

Titlul VII al Legii nr. 247/2005 și în etapa analizării legalității respingerii

în natură a imobilului notificat s-a constatat că acesta trebuie completat.

Referitor

la etapa evaluării s-a arătat că, potrivit Deciziei nr. 2815 din 16 septembrie 2008

a C.C.S.D., decizie care a fost adoptată pentru a nu se încălca principiul

egalității în drepturi a persoanelor îndreptățite care au dosare înregistrate

la Secretariatul C.C.S.D, dosarul a fost analizat în privința legalității respingerii

cererii de restituire în natură.

Examinând

cauza și sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu

motivele invocate de recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente

pricinii, inclusiv cu cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte

constată că recursul este nefondat.

Pentru

a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în

continuare arătate.

Legea nr. 247/2005

stabilește procedura administrativă și etapele din cadrul acesteia care trebuie

parcurse în vederea emiterii unei decizii de către C.C.S.D., reprezentând

titlul de despăgubire.

Astfel fiind, în

acord cu prevederile art. 16 din Legea nr. 247/2005 deciziile/dispozițiile

emise de entitățile învestite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de

retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice

centrale învestite cu soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat sume

care urmează a se acorda ca despăgubire, însoțite, după caz, de situația

juridică actuală a imobilului obiect al restituirii și întreaga documentație

aferentă acestora, inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcții

demolate depuse de persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii,

se predau pe bază de proces - verbal de predare - primire Secretariatului

Comisiei Centrale, pe județe, conform eșalonării stabilite de aceasta, dar nu

mai târziu de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Dispozițiile autorităților administrației publice locale vor fi centralizate pe

județe la nivelul prefecturilor, urmând a fi înaintate de prefect către

Secretariatul C.C.S.D., însoțite de referatul conținând avizul de legalitate al

instituției prefectului, ulterior exercitării controlului de legalitate de

către acesta. Deciziile/dispozițiile sau, după caz, ordinele prevăzute la alin.

(2) vor fi însoțite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii, în

compensare, total sau parțial, a unor alte bunuri sau servicii disponibile,

deținute de entitatea învestită cu soluționarea notificării.

Alineatul 3 al

aceluiași articol prevede că în termen de 30 de zile de la data intrării în

vigoare a prezentei legi, Biroul Central va proceda la predarea, pe bază de

proces-verbal de predare-primire, către Secretariatul Comisiei Centrale a

tuturor documentațiilor depuse de către titularii deciziilor/dispozițiilor

motivate prin care s-a stabilit ca măsură reparatorie acordarea de titluri de

valoare nominală și care nu au fost soluționate până la data intrării în

vigoare a prezentei legi.

Pe baza situației

juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri,

Secretariatul Comisiei Centrale procedează la analizarea dosarelor prevăzute la

alin. (1) și (2) în privința verificării legalității respingerii cererii de

restituire în natură. Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la

centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2), în care, în mod

întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea

vor fi transmise, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în

vederea întocmirii raportului de evaluare.

După primirea

dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnată va efectua

procedura de specialitate și va întocmi raportul de evaluare pe care îl va

transmite Comisiei Centrale. Acest raport va conține cuantumul despăgubirilor

în limita cărora vor fi acordate titlurile de despăgubire.

Legiuitorul a

menționat în mod detaliat și procedura care urmează după efectuarea raportului

de evaluare de către evaluatorul numit.

În mod expres în art.

16 alin. (7) al acestui act normativ se menționează că în baza raportului de

evaluare Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul

de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.

În alineatul 8 se arată

că dispozițiile alin. (1), (2) și (7) reglementează procedura de emitere a

titlului de despăgubire se aplică în mod corespunzător și deciziilor/ordinelor

emise în temeiul art. 6 alin. (4) și art. 31 din Legea nr. 10/2001, privind

regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie

1945 - 22 decembrie 1989, republicată, în care s-au consemnat/propus sume care

urmează a se acorda ca despăgubire. În cazul prevăzut la alin. (8), titlul de

despăgubire se va emite de C.C.S.D. până la concurența sumei reprezentând

cuantumul despăgubirilor consemnate /propuse, actualizate cu indicele de

inflație.

Criticile din motivele

de recurs ce vizează netemeinicia soluției instanței de fond sub acest aspect

sunt nefondate.

După cum s-a arătat,

Legea nr. 247/2005, în Titlul VII nu a prevăzut un termen în care să se

soluționeze dosarele în care s-au stabilit despăgubiri pentru imobilele

preluate abuziv și nici prin Normele metodologice de aplicare a Titlului VII,

aprobate prin H.G. nr. 1095/2005 nu s-au stabilit termene de soluționare.

Inițial, Comisia

Centrală a stabilit soluționarea aleatorie a dosarelor, iar ulterior, prin Decizia

nr. 2815 din 16 septembrie 2008 s-a prevăzut că ordinea de soluționare a

dosarelor înaintate va fi cea a înregistrării.

Una dintre garanțiile

prevăzute de art. 6 din C.E.D.O. este principiul celerității procedurilor

judiciare.

Termenul rezonabil

impus de art. 6 cuprinde și durata procedurii administrative preliminare,

atunci când posibilitatea sesizării unei jurisdicții este condiționată de

normele de drept intern, de parcurgerea, în mod obligatoriu, a unei asemenea

proceduri, așa cum este cazul în speță.

Pentru respectarea

termenului rezonabil statul trebuie să-și organizeze sistemul puterilor sale,

astfel încât să răspundă acestei cerințe, dincolo de dificultățile generate de

diverși factori care pot întârzia procedurile, inclusiv pe cea administrativă.

Raportat la

criteriile recunoscute în jurisprudența C.E.D.O. se constată că sunt nefondate

criticile recurentei deoarece nu s-au invocat motive care să justifice durata

excesivă a procedurii administrative.

Activitatea pârâtei

trebuie organizată de organele competente din interiorul său în așa fel încât

să asigure rezolvarea dosarelor înregistrate într-un termen rezonabil, iar prin

conduita pârâtei de a tergiversa soluționarea cererii reclamantei de emitere a

titlului de despăgubire se aduc grave prejudicii acesteia.

Astfel fiind, Înalta

Curte constată că susținerile și criticile recurentei sunt nefondate și nu pot

fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală pe

care o va menține.

În consecință, pentru

considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de C.C.S.D. împotriva Sentinței civile nr. 672 din 1 februarie 2012 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 14 noiembrie 2012.