ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5221/2013

Asupra cauzei de față constată următoarele. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Mureș la data de 22 decembrie 2011, sub nr. 8621/102/2011, reclamanta T.A.D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții SC C.P. SA Târgu Mureș și Primăria Târgu Mureș, obligarea primei pârâte la predarea terenului cuprins în C.F. Târgu Mureș, reprezentând loc de casă intravilan, în suprafață de 795 mp, situat în Mun. Târgu Mureș. Prin Sentința civilă nr. 1496 din 17 mai 2012, Tribunalul Mureș, secția civilă, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăriei Târgu Mureș și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanta T.A.D., împotriva acestei pârâte, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

De asemenea, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta T.A.D. împotriva pârâtei SC C.P. SA Târgu Mureș. Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 62 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, primarul reprezintă comuna sau orașul în raporturile cu alte autorități publice, persoane și în justiție. Prin urmare, orașul ori comuna își valorifică capacitatea de exercițiu prin primar, primăria fiind o structură funcțională la nivelul Mun. Târgu Mureș, fără personalitate juridică. Mai mult, în speță, primăria nu are calitate de unitate deținătoare față de imobilul în litigiu, astfel că excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Târgu Mureș este întemeiată și determină respingerea acțiunii.

Cu referire la cererea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta SC C.P. SA, s-a reținut că potrivit Sentinței civile nr. 1190 din 15 iunie 2011, pronunțate de Tribunalul Mureș în Dosarul nr. 800/43/2007, a fost anulată dispoziția nr. 2735 din 21 iunie 2004 emisă de Primarul Mun. Târgu Mureș, prin care fusese respinsă cererea reclamantei T.A.D. de restituire în natură a imobilului situat în Târgu Mureș, și a fost obligat primarul la înaintarea notificării din 26 septembrie 2004 formulate de aceasta cu privire la imobil, unității deținătoare SC C.P. SA, în vederea soluționării ei, potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 10/2001. La data de 19 decembrie 2011 primarul Mun. Târgu Mureș a emis Dispoziția nr. 9090, prin care a pus în executare hotărârea judecătorească anterior menționată, înaintând notificarea și întreaga documentație unității deținătoare.

Unitatea deținătoare SC C.P. SA a emis la data de 19 ianuarie 2012, o dispoziție de respinge a cererii de restituire în natură a imobilului în litigiu, în care a arătat că, pentru imobilul compus din teren, reclamanta a fost trecută în Hotărârirea nr. 131/2001 a Comisiei Județene de Fond Funciar; prin urmare, conform art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, imobilul nu intră sub incidența acestui act normativ. S-a mai reținut că pârâta SC C.P. SA a făcut dovada că deține un titlu de proprietate asupra imobilului, înscris în C.F. Tg. Mureș, fiind titulara unui certificat de atestare a dreptului de proprietate conform H.G. nr. 834/1991 și că cererea reclamantei de obligare a SC C.P.

SA la predarea imobilului este lipsită de temei legal, în cauză nefiind incidente dispozițiile Legii nr. 10/2001, în condițiile în care procedura de restituire inițiată prin notificarea nr. 15944 din 26 septembrie 2004 este în curs, la data de 19 ianuarie 2012 fiind emisă o dispoziție de către unitatea deținătoare SC C.P SA, care poate fi atacată în condițiile și potrivit procedurii prevăzute de această lege specială. A mai reținut tribunalul că acțiune în revendicare nu este întemeiată, întrucât reclamanta nu a făcut dovada titlului în temeiul căruia pretinde predarea imobilului. Prin Decizia civilă nr. 42/ A din 20 noiembrie 2012, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta - reclamantă T.A.D., împotriva Sentinței civile nr. 1496 din 17 mai 2012, pronunțate de Tribunalul Mureș.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, prin acțiunea introductivă, reclamanta T.A.D. a chemat în judecată pe pârâta Primăria Mun. Târgu Mureș, care a fost introdusă ca parte în proces iar prima instanță a analizat calitatea procesuală pasivă a acesteia, iar nu a Mun. Târgu Mureș. Referitor la acțiunea în revendicare prima instanță în mod întemeiat a reținut că pârâta SC C.P. SA deține un titlu de proprietate asupra imobilului, respectiv certificatul de atestare a dreptului de proprietate conform H.G. nr. 834/1991, care a fost înscris în C.F. Târgu Mureș. Pe de altă parte, potrivit Hotărârii nr. 131 din 2 din 21 martie 2001 a Comisiei județene de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Mureș, au fost validate propunerile de reconstituire a dreptului de proprietate privată, iar pentru imobilul - teren situat în Mun.

Târgu Mureș, reclamanta a fost trecută în anexa nr. 39, a hotărârii mai sus arătate, astfel că devin incidente dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001, modificată, conform cărora nu intră sub incidența acestei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea nr. 18/1991. Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termenul prevăzut de art. 301 C. proc. civ., reclamanta T.A.D., solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a deciziei atacate. În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a arătat că imobilul în litigiu a fost proprietatea autorului său, a fost inițial rechiziționat iar ulterior a trecut în proprietatea statului în baza Decizia nr. 511/1955.

Recurenta-reclamantă a reiterat cererile formulate și soluțiile pronunțate în cauză în fazele procesuale anterioare și a menționat că, în apel, a formulat critici cu privire la calitatea procesuală pasivă a Mun. Târgu Mureș, care în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, este reprezentat prin primar, susținând că cererea de chemare în judecată a fost formulată în contradictoriu cu Mun. Târgu Mureș, prin organele de conducere. A arătat că, sub un al doilea aspect, a criticat sentința cu referire la aplicarea dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 și a prevederilor art. 8.1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 aprobate prin H.G.

nr. 498/2003, însă Curtea de Apel Târgu Mureș, prin Decizia nr. 42/ A din 20 noiembrie 2012 nu a dat o dezlegare acestora, limitându-se la a reține că, pentru imobilul și teren, reclamanta a fost trecută în anexa 39 a Hotărârii nr. 131/2001 a Comisiei Județene de Fond Funciar, astfel că imobilul respectiv nu intră sub incidența Legii nr. 10/2001. În opinia recurentei-reclamante, decizia dată în apel este nelegală, deoarece terenul în litigiu nu s-a situat în perimetrul C.A.P., condiție esențială, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 18/1991 și, în consecință, regimul juridic al terenului este acela de teren intravilan; împrejurarea că se regăsește în anexa 39 a Hotărârii Comisiei Județene de Fond Funciar a Jud. Mureș este lipsită de relevanta juridică în cauză, deoarece terenul nu are regimul juridic stabilit de Legea nr. 18/1991 ci pe cel stabilit de Legea nr. 10/2001.

În ceea ce privește temeinicia acțiunii în revendicare, recurenta-reclamantă a susținut că și-a dovedit vocația succesorală din punct de vedere probator prin testamentul autentificat sub nr. 14593/1989 de fostul Notariat de Stat Județean Mureș și prin certificatul de moștenitor depus în dosar. Intimații-pârâți au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Potrivit dispozițiilor art. 50 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, cererea de recurs este scutită de plata taxei judiciare de timbru, iar conform art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995 este scutită și de timbru judiciar.

Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, înscrisurile de la dosar și dispozițiile legale incidente în speță, Înalta Curte reține că recursul este fondat și va fi admis, urmând a se dispune casarea cu trimitere spre rejudecare, pentru următoarele considerente: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Mureș, reclamanta T.A.D. a solicitat obligarea pârâtei SC C.P. SA la restituirea în natură a unui bun pentru care a formulat notificare în temeiul Legii nr. 10/2001; cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile acestui act normativ. Prezentul demers judiciar este subsecvent unui proces în care aceeași reclamantă a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Primăria Mun.

Târgu Mureș, anularea Dispoziției nr. 2735 din 21 iunie 2004, emise de primar, de respingere a cererii de restituire în natură a imobilului (teren) situat în Mun. Tg Mureș. Prin Sentința civilă nr. 1190 din 15 iunie 2011, pronunțată de Tribunalul Mureș, secția civilă, în Dosarul nr. 800/43/2007, a fost admisă, în parte, contestația formulată de reclamanta T.A.D., în sensul că a fost anulată dispoziția contestată și a fost obligat primarul Mun. Târgu Mureș să înainteze notificarea din 26 iulie 2001, unității deținătoare SC C.P. SA, în vederea soluționării. Din înscrisurile depuse la dosarul primei instanțe rezultă că Mun. Târgu Mureș, prin primar, a pus în executare Sentința civilă nr. 1190 din 15 iunie 2011, sus-menționată, fiind emisă dispoziția din 19 decembrie 2011. La rândul său, pârâta SC C.P.

SA, a emis, la data de 19 ianuarie 2012, o dispoziție de respingere a cererii de restituire în natură a imobilului situat în Mun. Tg Mureș. Cu privire la prima critică de recurs, privind calitatea procesuală pasivă, Înalta Curte reține că prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. 8621/102/2011, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții SC C.P. SA și Primăria Mun. Târgu Mureș, prin reprezentantul său legal Atât la judecata în primă instanță, cât și în căile de atac, această din urmă pârâtă a fost reprezentată prin primar, care a formulat întâmpinări. În contextul în care cu prilejul judecății anterioare, finalizate cu Sentința civilă nr. 1190 din 15 iunie 2011, pronunțată de Tribunalul Mureș, secția civilă, în Dosarul nr. 800/43/2007, calitatea procesuală pasivă a fost reținută în privința pârâtei Primăria Mun.

Târgu Mureș, reprezentată prin primar, este excesiv a se aprecia, în situația particulară a speței, că cererea a fost formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă, cu atât mai mult cu cât argumentele care susțin această excepție vizează în realitate excepția lipsei capacității procesuale. Însă, cu prilejul rejudecării, urmează a se analiza, în raport cu intimata-pârâtă Primăria Mun. Târgu Mureș, din perspectiva calității procesuale pasive, dacă prin cererea de chemare în judecată reclamanta a formulat vreo pretenție împotriva acesteia care să justifice atragerea sa în proces. Cu referire la cea de-a doua critică, prin care s-a susținut, în esență, că imobilul solicitat intră sub incidența Legii nr. 10/2001, Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 314 C. proc.

civ., pentru a putea da o dezlegare cu referire la modul de aplicare a dispozițiilor legale în speța dedusă judecății, este necesar ca situația de fapt să fie pe deplin lămurită. Or, instanța de apel, ca și prima instanță, au concluzionat că terenul solicitat de reclamantă nu intră sub incidența Legii nr. 10/2001, pornind de la constatarea că T.A.D. figurează înscrisă în anexa nr. 39, a Hotărârii nr. 131/2001 a Comisiei Județene de Fond Funciar, fără verificarea modalității în care s-a făcut această înscriere și a se stabili dacă reclamanta a beneficiat de măsuri reparatorii pentru imobilul menționat în cererea de chemare în judecată, în temeiul legii fondului funciar.

Înalta Curte apreciază că, în speță, situația bunului nu a fost stabilită, nefiind administrate probe care să contureze regimul juridic al acestuia; de asemenea, instanțele anterioare, față de pretenția dedusă judecății (cerere de restituire în natură a unui teren), de temeiurile de drept invocate de reclamantă, respectiv Legea nr. 10/2001, și de împrejurarea că ulterior înregistrării cererii de chemare în judecată unitatea deținătoare a emis o dispoziție de respingere a cererii de restituire în natură, nu au clarificat dacă reclamanta a contestat formal dispoziția de respingere a cererii de restituire în natură a imobilului situat în Mun. Tg. Mureș, emisă de pârâta SC C.P.

SA., la data de 19 ianuarie 2012. Față de dispozițiile legale pe care reclamanta și-a întemeiat cererea de chemare în judecată (art. 1 - 3, art. 6 - 7, art. 9 - 11, art. 21, art. 22 - 25 și art. 27 - 28 din Legea nr. 10/2001), considerentele sumare ale instanțelor de fond și apel cu referire la acțiunea în revendicare, apar ca fiind străine de natura pricinii. Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) și (2) și art. 314 C. proc. civ., va admite recursul, va casa decizia ce a tăcut obiectul controlului de legalitate și va trimite cauza, spre rejudecare, Curții de Apel Târgu Mureș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de recurenta-reclamanta T.A.D. împotriva Deciziei nr. 42/ A din 20 noiembrie 2012 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția I civilă. Casează decizia și trimite cauza, spre rejudecare, aceleași instanțe de apel. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 noiembrie 2013.