ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3696/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal sub dosar nr. x reclamanta-creditoare Asociația A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta-debitoare Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură obligarea pârâtei la plata unei penalități de 1000 RON/zi de întârziere, datorate de la data de 02.02.2015 și până la data îndeplinirii obligației.

Prin încheierea nr. 8 pronunțată în Camera de Consiliu la data de 9 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal s-a respins cererea formulată de reclamanta-creditoare Asociația A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta-debitoare Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.

Împotriva acestei sentințe reclamanta Asociația A. a formulat recurs, criticând soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea în totalitate a Încheierii recurate și, reținând cauza spre soluționare, solicită obligarea ANPA la plata de penalități datorate pe zi de întârziere, urmare a neexecutării obligației de a face stabilită prin titlul executoriu - Sentința nr. 45/06 februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x ce a format obiectul dosarului de executare silită nr. 69/2015 aflat pe rolul B.E.J.A B., C. și D.

S-a apreciat de către recurentă că hotărârea recurată este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

S-a susținut că atitudinea pârâtei ANPA de neconformare față de prevederile unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 6 din CEDO, care garantează nu doar dreptul la o instanță, ci și dreptul de a obține executarea hotărârii.

Intrucât intre data introducerii acțiunii, respectiv 25.02.2015 și data de 03.03.2015, data incheierii actului adițional, s-au scurs 5 zile calendaristice libere, a apreciat recurenta că instanța de fond ar agi trebuit să oblige pârâta la plata unei amenzi în sumă de 5.000 de RON.

În drept, recursul s-a întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Prin răspunsul la întâmpinare, în esență, au fost reiterate argumentele prezentate prin cererea de recurs.

Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata - pârâtă Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură s-a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 13 octombrie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 26 aprilie 2017 s-a admis în principiu recursul declarat de Asociația A. împotriva încheierii din camera de consiliu din 9 martie 2015 a Curții de Apel Alba-Iulia, secția contencios administrativ și fiscal.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, a apărărilor cuprinse în întâmpinarea intimatei - pârâte, la motivele de recurs și raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, precum și în conformitate cu art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reține că recursul este nefondat, în considerarea celor în continuare arătate.

6.1 Argumente relevante

Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (3) din Noul C. proc. civ. recursul urmărește să supună Înaltei Curți examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

În fapt, reclamanta-creditoare Asociația A. a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat obligarea pârâtei - debitoare Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură la plata unei penalități de 1000 RON/zi de întârziere, datorate de la data de 02.02.2015 și până la data îndeplinirii obligației.

În raport de obiectul acțiunii prin care s-a urmărit executarea în natură a obligației, precum și de scopul sancțiunii, care reprezintă un mijloc de constrângere în vederea executării hotărârii, Inalta Curte constată că soluția primei instanțe este legală și temeinică.

Astfel, la data de 3 martie 2015, în condițiile în care prezenta acțiune a fost introdusă la data de 25 februarie 2015, a fost încheiat actul adițional nr. x.

Pe cale de consecința, cererea recurentei reclamante de obligare la penalități a rămas fără obiect.

6.2 Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

În conformitate cu prevederile art. 496 teza a II-a C. proc. civ., constatând că sentința recurată este legală și temeinică și că nu există motive care să atragă casarea sau modificarea acesteia, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 ori potrivit art. 488 din Noul C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Asociația A. împotriva încheierii din camera de consiliu din 9 martie 2015 a Curții de Apel Alba-Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 noiembrie 2017.