ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3153/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 14 octombrie 2014, sub nr. x/2013, reclamanta A. Călărași a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului și al Schimbărilor Climatice anularea Adresei nr. x/05.9.2013 prin care a fost soluționată, prin respingere, contestația nr. 696/2013; anularea procedurii de atribuire prin licitație publică a gestionarii Fondurilor cinegetice nr. x, nr. y și nr. z și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1708 din data de 30 mai 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a admis acțiunea formulată de reclamanta A. Călărași, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului și al Schimbărilor Climatice, a anulat adresa nr. x/05.09.2013 emisă de pârât, a anulat procedura de atribuire prin licitație publică a gestionării fondurilor cinegetice nr. xnr. y și nr. z și a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 100 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, pârâtul Ministerul Mediului și al Schimbărilor Climatice a formulat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței recurate și respingerea acțiunii formulată de reclamantă, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

A argumentat, în esență, că instanța de fond a interpretat în mod greșit dispozițiile referitoare la calitatea Ministerului de autoritate publică centrală în domeniul silviculturii, calitate care revine Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură, potrivit O.U.G. nr. 96/2012.

Intimata - reclamantă A. Călărași a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea sentinței de instanței de fond, ca fiind temeinică și legală.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 18 mai 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) noul C. proc. civ.

Prin încheierea din 26 aprilie 2017, completul filtru a constatat, față de conținutul raportului întocmit în cauză, că recursul este admisibil în principiu, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat, și a fixat termen pentru judecata pe fond a acestuia.

II. Soluția și considerentele instanței de control judiciar

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de casare invocate de recurenți, precum și raportat la dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Recurentul a criticat hotărârea instanței de fond strict din perspectiva respingerii excepției lipsei calității sale procesuale pasive, argumentând, în esență, că instanța de fond a interpretat în mod greșit dispozițiile referitoare la calitatea Ministerului de autoritate publică centrală în domeniul silviculturii, calitate care revine Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură, potrivit O.U.G. nr. 96/2012.

O.U.G. nr. 96/2012, privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, a probată prin Legea nr. 71/2013, reglementează unele măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative.

Recurentul Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice a fost înființat prin art. 3 din această lege, în cadrul acestuia fiind înființat, potrivit alin. (2), Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură, ca organ de specialitate, cu personalitate juridică, cu atribuții în coordonarea la nivel național a domeniilor ape, păduri și piscicultură, departament a cărui conducere este exercitată, potrivit alin. (3), de către ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură; potrivit alin. (4) ministrul delegat reprezintă Departamentul în raporturile cu celelalte autorități publice, cu persoanele juridice și fizice din țară și din străinătate, precum și în justiție.

Obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă anularea Adresei nr. x/05.9.2013 de soluționare a contestației nr. 696/2013 și anularea procedurii de atribuire prin licitație publică a gestionarii Fondurilor cinegetice nr. x, nr. y și nr. z.

Potrivit art. 1 lit. a din Legea nr. 407/2006 "În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: a) administrator - autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare și asigură administrarea faunei cinegetice", iar în conformitate cu art. 8 alin. (1) din aceeași lege "Atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice se realizează de către administrator pe fonduri cinegetice".

Potrivit art. 1 alin. (1) lit. a din Regulamentul de atribuire a fondurilor cinegetice aprobat prin Ordinul nr. 1221/2010, atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul fondurilor cinegetice se realizează de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, denumită administrator, prin atribuire directă, pentru gestionarul propus de proprietarii de terenuri, în condițiile prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. a din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, în forma în vigoare la vremea derulării procedurii administrative de atribuire.

De asemenea, potrivit art. 1 din H.G. nr. 48/2013, "Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului."

Urmare a unei corecte analize a actelor normative adoptate, respectiv H.G. nr. 48/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice și pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului și schimbărilor climatice și H.G. nr. 428/2013 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru ape, păduri și piscicultură, cu referire la funcțiile diferitelor autorități în domeniu, reiese că aparține Ministerului competența organizării și participării la procedura de atribuire a gestionării fondurilor cinegetice prin licitație publică.

De altfel, acest fapt rezultă în mod evident din înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Astfel, potrivit înscrisului aflat la dosarul de fond, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, în temeiul Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 și ale Ordinului nr. 1221/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice, a întocmit și publicat Anunțul nr. x/18.07.2013 privind organizarea licitației publice pentru atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice.

De asemenea, Adresa nr. x/05.09.2013 prin care s-a răspuns contestației formulate de intimata-reclamantă, în sensul respingerii acesteia, a fost emisă de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice - din dosar.

În continuare, se reține că potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, "se reorganizează Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice prin schimbarea denumirii în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și prin preluarea activității și a structurilor de la Departamentul pentru ape, păduri și piscicultură. (2) La data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Departamentul pentru ape, păduri și piscicultură își încetează existența."

Conform art. 1 din H.G. nr. 38/2015, intrat în vigoare la data de 23 ianuarie 2015, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, își desfășoară activitatea în domeniile […] managementul fondului forestier și cinegetic și realizează politica la nivel național în domeniile mediului, schimbărilor climatice, gospodăririi apelor și silviculturii cu privire la toate sectoarele și subsectoarele pe care le administrează, îndeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare, monitorizare, inspecție și control în aceste domenii.

Pe cale de consecință, Înalta Curte constată că susținerile invocate prin cererea de recurs nu sunt întemeiate, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

În baza art. 453 C. proc. civ., Înalta Curte va obliga pârâtul Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 700 RON, cu aplicarea însă a dispozițiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ., întrucât culpa procesuală pentru declanșarea prezentului litigiu îi aparține.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul - pârât Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, împotriva sentinței nr. 1708 din 30 mai 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurentul - pârât Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 700 de RON, reprezentând onorariu de avocat, către intimata - reclamantă A. Călărași, cu aplicarea dispozițiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 octombrie 2017.