ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 631/2019
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 631/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 366/PI din data de 22 noiembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în baza art. 109 alin. (1) raportat la art. 104 alin. (5) și (6) din Legea nr. 302/2004 modificată și completată, a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
S-a dispus executarea mandatului european de arestare emis în Dosarul nr. x Hv 85/18h la data de 31 octombrie 2019, de către Tribunalul de Land Wiener Neustadt din Austria pe numele persoanei solicitate A., cetățean român, în prezent încarcerat în Penitenciarul Arad, și predarea persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Austria.
S-a constatat că persoana solicitată nu a consimțit la predarea sa organelor judiciare din Austria și nu a renunțat la beneficiul regulii specialității. În baza art. 114 raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus amânarea predării persoanei solicitate până la soluționarea definitivă a cauzei ce formează obiectul Dosarului penal nr. x/2019 al Judecătoriei Arad, iar în caz de condamnare în cauza anterior menționată, cu executare în regim de detenție a pedepsei, predarea a fost amânată până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la expirarea pedepsei la termen.
În baza art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus arestarea persoanei solicitate A., pe o durată de 30 (treizeci) zile, sens în care în baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 se emite de îndată mandat de arestare preventivă.
În baza art. 58 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus ca mandatul de arestare emis pe numele persoanei solicitate să fie pus în executare la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării, respectiv la soluționarea definitivă a Dosarului penal nr. x/2019 al Judecătoriei Arad, iar în caz de condamnare în cauza anterior menționată, cu executare în regim de detenție a pedepsei, la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la expirarea pedepsei la termen.
În baza art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus respectarea condiției ca în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate de către autoritățile din Austria, persoana solicitată să fie transferată în România pentru executarea pedepsei.
Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel Timișoara, secția penală a arătat că la data de 20.11.2019 a fost înregistrat pe rolul instanței referatul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara privind propunerea de arestare provizorie a persoanei solicitate A. (deținut în Penitenciarul Arad, arestat în altă cauză) pe o perioadă de 30 zile, în vederea predării către autoritățile judiciare din Austria în baza mandatului european de arestare emis la data de 31 octombrie 2019 în cauza nr. 37Hv85/18h de către Tribunalul de Land Wiener Neustadt - Austria, precum și amânarea predării persoanei solicitate, precum și amânarea punerii în executare a mandatului de arestare până la soluționarea definitivă a cauzei aflate pe rolul Judecătoriei Arad sub nr. x/2019, iar în caz de condamnare cu executare în regim de detenție a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.
Din cuprinsul actelor și lucrărilor dosarului, instanța a reținut următoarele:
S-a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara mandatul european de arestare emis la data de 31 octombrie 2019 în cauza nr. 37Hv85/18h de către Tribunalul de Land Wiener Neustadt - Austria, pe numele cetățeanului român A., acesta fiind suspectat de comiterea infracțiunii de tentativă de viol.
S-a menționat că, în prezent, s-a dispus începerea judecării cauzei cu privire persoana solicitată A., în stare de arest preventiv, aflat în Penitenciarul Arad, pentru săvârșirea infracțiunilor de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prev. de art. 342 alin. (1) C. pen. uz de armă letală, prev. de art. 343 alin. (1) C. pen. violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. (2) C. pen., distrugere, prev. de art. 253 alin. (1) C. pen. și șantaj în forma agravantă continuată, prev. de art. 207 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., prin Încheierea nr. 1002 din 7 octombrie 2019, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Arad în Dosarul nr. x/2019.
În cuprinsul mandatului european de arestare a fost descrisă următoarea stare de fapt:
"A. este suspectat în regim de urgență că la 29 octombrie 2017 în B., prin faptul că a tras-o de păr și a aruncat-o pe pat pe C., i-a împins capul la el în poală, către penisul său descoperit și i-a cerut să îl satisfacă oral și ca urmare a acțiunilor acesteia de respingere încununate de succes, a lovit-o cu pumnii și cu picioarele, a fixat-o cu corpul și cu genunchii săi și a strâns-o de gât și i-a ținut un briceag la gât și i-a cerut să nu țipe, pentru că altfel o omoară;
I. ar fi încercat să constrângă o persoană folosind violența la o acțiune sexuală similară contactului sexual, și anume la contact sexual oral;
II. a vătămat-o corporal intenționat pe numită, ea suferind de semne pe gât în urma sugrumării, o inflamare puternică după urechea dreaptă precum și inflamații pe față și la mâini precum și o înroșire a umărului drept;
III. a constrâns-o pe numită prin folosirea de violență și amenințare periculoasă la omisiuni, și anume să renunțe să părăsească locul respectiv și să mai strige după ajutor, prin faptul că a amenințat-o cu moartea."
S-a constatat că faptele reținute în mandatul european de arestare în sarcina persoanei solicitate A. sunt de tentativă de viol conform art. 15, 201 alin. (1) primul caz C. pen. german, vătămarea corporală conform art. 83 alin. (1) C. pen. german, constrângere gravă conform art. 105 alin. (1), (10)6 alin. (1) cifra 1 primul caz C. pen. german.
Curtea a mai reținut că în ședința publică din data de 22 noiembrie 2019 persoana solicitată a adus la cunoștință instanței că i s-a comunicat mandatul european de arestare tradus în limba română și că a înțeles conținutul acestuia, iar în cursul ascultării, persoana solicitată a arătat că nu este de acord să fie predată autorităților judiciare din Austria în baza mandatului european de arestare, aspect consemnat chiar în declarația dată de acesta în instanță.
Persoanei solicitate i s-a adus la cunoștință și conținutul regulii specialității, acesta declarând că nu renunță la efectele regulii specialității și la drepturile conferite de această regulă.
Instanța, verificând admisibilitatea cererii, a constatat că nu există niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, infracțiunile pentru care este cercetată persoana solicitată sunt pedepsite și de legea penală română, fiind îndeplinită condiția dublei încriminări, faptele putând fi încadrate la infracțiunea de tentativă la viol, prev. de art. 32 C. pen. raportat la art. 218 C. pen. vătămare corporală, prev. de art. 194 C. pen. și lipsirea de libertate în mod ilegal, prev. de art. 205 C. pen. De asemenea, s-a apreciat că termenul de prescripție a răspunderii penale nu este împlinit, raportat la data săvârșirii faptelor arătate în mandatul european de arestare.
Totodată s-a constatat faptul că față de persoana solicitată A., inculpat în Dosarul nr. x/2019, aflat în Penitenciarul Arad în stare de arest preventiv, s-a dispus începerea judecății, pentru săvârșirea infracțiunilor de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prev. de art. 342 alin. (1) C. pen. uz de armă letală, prev. de art. 343 alin. (1) C. pen. violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. (2) C. pen., distrugere, prev. de art. 253 alin. (1) C. pen. și șantaj în forma agravantă continuată, prev. de art. 207 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., prin încheierea nr. 1002 din 7 octombrie 2019, pronunțată de Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Arad în Dosarul nr. x/2019.
S-a apreciat, astfel, că se impune amânarea predării persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Austria, în conformitate cu dispozițiile art. 114 raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 modificată și completată până la soluționarea definitivă a Dosarului x/2019, sau în cazul în care în cauza respectivă se va adopta o soluție de condamnare la o soluție privativă de libertate, până la punerea în libertate ca urmare a eliberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen, având prioritate cauza penală care în prezent se află în faza de judecată la Judecătoria Arad.
Curtea a mai constatat că executarea mandatului european de arestare este dublată de măsura arestării provizorii, întrucât în această manieră se poate pune în executare mandatul european de arestare, iar având în vedere că s-a dispus amânarea executării mandatului european de arestare până la rămânerea definitivă a Dosarului x/2019 al Judecătoriei Arad sau în cazul pronunțării unei pedepse privative de libertate, până la data punerii în libertate ca urmare a eliberării condiționate sau la data executării pedepsei la termen, s-a apreciat că se impune ca și executarea măsurii arestării provizorii să fie amânată până la acest moment care a determinat amânarea predării persoanei solicitate A..
*
Împotriva acestei sentințe a declarat contestație persoana solicitată A., la data de 22 noiembrie 2019.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 2 decembrie 2019, fiind acordat termen la data de 5 decembrie 2019, termen la care s-a dispus amânarea cauzei față de lipsa contestatorului, care se afla încarcerat în Penitenciarul Arad.
La data de 9 decembrie 2019 contestatorul A. a formulat o cerere de retragere a contestației, prin care a arătat că și-a angajat un avocat în Austria, s-a împăcat cu partea vătămată și așteaptă ca autoritățile austriece să retragă mandatul european de arestare.
Examinând cererea de retragere a contestației formulată de persoana solicitată A., Înalta Curte urmează a lua act de manifestarea unilaterală de voință a contestatorului, pentru următoarele considerente:
Retragerea unei căi de atac, în cauză a contestației împotriva Sentinței penale nr. 366/PI din data de 22 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, este un act de dispoziție, care odată exercitat, conduce la pierderea unui drept.
Analizând dispozițiile art. 425
1
alin. (3) teza finală din C. proc. pen., Înalta Curte constată că acestea fac trimitere expresă la dispozițiile art. 415 din C. proc. pen., din care rezultă că până la închiderea dezbaterilor la instanța învestită cu judecarea căii de atac, părțile își pot retrage calea de atac declarată.
Potrivit aceluiași text de lege retragerea trebuie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deținere, printr-o declarație atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administrația locului de deținere. Declarația de retragere se poate face fie la instanța a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanța învestită cu soluționarea contestației.
În cauză, contestatorul persoană solicitată A. și-a manifestat voința de a-și retrage calea de atac la data de 9 decembrie 2019, printr-o cerere olografă dată în fața agentului procedural din cadrul Penitenciarului Arad, cerere care a fost atestată de către Directorul locului de deținere, așa cum rezultă din înscrisul aflat la dosar.
Înalta Curte văzând, pe de o parte, declarația contestatorului persoană solicitată A. în sensul retragerii căii de atac, iar pe de altă parte, că exercitarea oricărei căi de atac este guvernată de principiul disponibilității, astfel încât cel care a exercitat o cale de atac poate să și-o retragă până la închiderea dezbaterilor, în baza art. 425
1
alin. (3) raportat la art. 415 din C. proc. pen., va lua act de retragerea contestației declarată împotriva Sentinței penale nr. 366/PI din data de 22 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală.
Văzând dispozițiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. conform cărora cheltuielile judiciare sunt suportate de persoana care și-a retras contestația, va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului. La aprecierea cuantumului onorariului parțial, Înalta Curte are în vedere circumstanțele cauzei și conținutul concret al prestației avocatului. Astfel, în raport de gradul redus de complexitate a problematicii dezbătute și conținutul real al pledoariei avocatului ce a vizat retragerea contestației, Înalta Curte, apreciază că se impune acordarea unui onorariu parțial, în cuantum de o pătrime din suma maximă prevăzută de art. 8 lit. b) din Protocolul privind acordarea onorariilor cuvenite avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență judiciară.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de retragerea contestației formulate de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 366/PI din data de 22 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 253 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 decembrie 2019.
Procesat de GGC - LM