ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 761/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 50/S din 10 martie 2014, Tribunalul Brașov, secția I civilă, a respins contestația formulată de contestatorul A. împotriva Dispoziției nr. 7605 din 01.12.2013, în contradictoriu cu intimatul municipiul Brașov.

Prin Decizia nr. 900/Ap din 9 decembrie 2014, Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale a respins apelul declarat de reclamantul A..

Prin cererea formulată la data de 25 iulie 2017 pe rolul Tribunalului Brașov, revizuentul A. a solicitat revizuirea Sentinței civile nr. 5340 din 22.05.2003 pronunțată de Judecătoria Brașov în Dosarul nr. x/2002, Sentinței civile nr. 14/S din 28.01.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în Dosarul nr. x/2007 și a Sentinței civile nr. 50/S din 10.03.2014 pronunțată de Tribunalul Brașov în Dosarul nr. x/2013, cea din urmă constituind obiectul prezentului dosar.

În motivarea căii de atac revizuentul a arătat că aceste sentințe contravin Deciziei nr. 142/Ap din 22 noiembrie 2000 a Curții de Apel Brașov, pronunțată în Dosarul nr. x/2000, irevocabilă prin Decizia nr. 1134 din 28 martie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2001. Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. de la 1985.

Prin Sentința nr. 69/S din 8 martie 2018, Tribunalul Brașov, secția I civilă, a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Brașov, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În raport de dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cu referire la dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 și alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de revizuire este tardivă, urmând a fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:

Cu prioritate, Înalta Curte constată că cererea de revizuire este îndreptată împotriva Sentinței nr. 50/S pronunțată la data de 10 martie 2014 de Tribunalul Brașov, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2013, pentru care se reclamă încălcarea autorității de lucru judecat a hotărârii indicate ca fiind contradictorie, astfel încât în speță sunt incidente dispozițiile noului C. proc. civ., cererea circumscriindu-se ipotezei reglementate de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Nu se poate susține, în mod valabil, că sunt aplicabile în speță prevederile C. proc. civ. din 1865 invocate de către revizuent, întrucât acesta solicită revizuirea unei hotărâri pronunțate în Dosarul nr. x/2013, înregistrat pe rolul Tribunalului Brașov la data de 16 decembrie 2013, deci după intrarea în vigoare a noului C. proc. civ.

Potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "dispozițiile C. proc. civ. se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare". Or, Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, cu completările ulterioare a intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013.

Potrivit dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în cazul în care se invoca ca temei juridic al cererii de revizuire contrarietatea de hotărâri, termenul de revizuire este de o lună și se va socoti de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

În speță, ultima hotărâre dintre cele pretins potrivnice, relativ la care se pot cerceta respectarea/încălcarea autorității de lucru judecat a hotărârii anterioare, în cadrul stabilit de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este Sentința nr. 50/S din 10 martie 2014 a Tribunalului Brașov, secția I civilă, definitivă prin Decizia nr. 900/Ap din data de 9 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția I civilă, și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale.

Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive deciziile date în apel fără drept de recurs, iar potrivit alin. (2) din același articol, hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării.

Din interpretarea dispozițiilor legale evocate rezultă că hotărârea supusă revizuirii în prezenta cauză, Sentința nr. 507S din 10 martie 2014, a rămas definitivă prin Decizia nr. 900/Ap a Curții de Apel Brașov, pronunțată la 9 decembrie 2014, de la această dată începând să curgă și termenul de revizuire.

Termenul de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) C. proc. civ. are caracterul unui termen legal, imperativ și absolut, a cărui încălcare atrage sancțiunea decăderii părții din dreptul de a exercita calea de atac.

Cum cererea de revizuire a fost formulată la data de 25 iulie 2018, cu depășirea termenului de o lună prevăzut de lege, calculat de la data de 9 decembrie 2014, instanța constată că în cauză a intervenit sancțiunea decăderii revizuentului din dreptul de a exercita calea extraordinară de atac.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte urmează a respinge ca fiind tardiv introdusă cererea de revizuire formulată de revizuentul A., situație în care nu se mai impune a se analiza admisibilitatea cererii de revizuire, în condițiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Sentinței nr. 50/S din data de 10 martie 2014, pronunțată de Tribunalul Brașov în Dosarul nr. x/2013.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 aprilie 2019.

GGC - GV