ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.09.2019

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1413/2019

HOTĂRÂRE
19.09.2019
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1413/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 51/A din 15 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantele A. și B. împotriva Sentinței civile nr. 232 din 10 mai 2018, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția civilă.

Împotriva acestei decizii, reclamantele A. și B. au declarat recurs, care face obiectul prezentului dosar.

Recursul a fost înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 6 iunie 2019.

Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost întocmit la data de 12 iunie 2019 și comunicat părților la data de 28 iunie 2019, cum reiese din dovezile atașate la filele x.

Intimata C. a depus întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepția inadmisibilității recursului și a achiesat la concluziile raportului admisibilității în principiu a recursului.

Recurentele reclamante nu au depus punct de vedere la raport, ci înscrisuri în susținerea calității de persoane persecutate politic a autorilor recurentei reclamante A.

Analizând recursul formulat în cauză, reține următoarele:

Înalta Curte constată că cererea de chemare în judecată cu care a fost învestit, în primă instanță, Tribunalul Cluj, este întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 și Legii nr. 165/2013.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. "sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs".

Potrivit art. 35 alin. (1) - (4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România:

"(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

(2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), instanța judecătorească se pronunță asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate și dispune restituirea în natură sau, după caz,. acordarea de măsuri reparatorii în condițiile prezentei legi.

(4) Hotărârile judecătorești pronunțate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului".

Prevederile legale menționate arată că hotărârile judecătorești pronunțate în cauze întemeiate în drept pe dispozițiile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, sunt definitive în apel, nefiind supuse căii de atac a recursului.

Așadar, Decizia civilă nr. 51/A din 15 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, este definitivă, considerent pentru care nu este supusă, prin lege, căii de atac a recursului.

Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție dispunând că împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.

Văzând prevederile art. 451 C. proc. civ., precum și înscrisurile aflate la dosar, instanța urmează să oblige pe recurentele reclamante la plata sumei de 2.500 RON către intimata C. cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantele A. și B. împotriva Deciziei civile nr. 51/A din 15 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă.

Obligă pe recurentele reclamante la plata sumei de 2.500 RON către intimata C. cu titlul de cheltuieli de judecată.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 septembrie 2019.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-01-16
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 74/2020
1012 A din data de 18 iunie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinței civile nr. 863/04.05.2018 pronunțate în Dosarul nr. x/2017 de
ÎCCJ 2019-04-04
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 752/2019
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Decizia nr. 902 A din 01 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de
ÎCCJ 2021-02-11
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 296/2021
declarat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 219 din 6 februarie 2019 pronunțată Tribunalul București, secția a V-a civilă în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. 4. Calea de atac formulată
ÎCCJ 2019-05-16
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 948/2019
Asupra recursului de față, constată următoarele: Prin Decizia civilă nr. 1338 din data de 1 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-reclamantă A.
ÎCCJ 2019-05-21
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 984/2019
sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Reclamanta solicită instanței să se pronunțe în mod direct asupra calității sale de persoană îndreptățită, asupra existenței și întinderii d
Sursă