ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 766/2020

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 15 aprilie 2019, pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, sub nr. x/2019, S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu intimata Administrația Piețelor Sector 6, a formulat cerere de revizuire împotriva Sentinței civile nr. 6049 din 26 septembrie 2018, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, definitivă prin Decizia nr. 762 din 15 martie 2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă.

În drept, revizuenta a invocat dispozițiile art. 509 pct. 1 și 509 pct. 8 C. proc. civ.

Cu privire la cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuenta a solicitat să se constate existența a două hotărâri definitive potrivnice care încalcă autoritatea de lucru judecat, respectiv Sentința nr. 350 din 20 februarie 2016, definitivă prin Decizia civilă nr. 3052A din 04 august 2016, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în Dosarul nr. x/2015 și Sentința civilă nr. 6049 din 26 septembrie 2018, definitivă prin Hotărârea nr. 762 din 15 martie 2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în Dosarul nr. x/2018.

Prin încheierea din data de 14 mai 2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, în Dosarul nr. x/2019, s-a dispus disjungerea cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind format Dosarul nr. x/2019.

Prin Decizia civilă nr. 1353A din 14 mai 2019, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a admis excepția necompetenței materiale în soluționarea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. împotriva Deciziei civile nr. 3052 A din 04 august 2016, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în Dosarul nr. x/2015, formulată de revizuenta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu intimata Administrația Piețelor Sector 6 și a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în favoarea Curții de Apel București.

Pentru a hotărî astfel, această instanță a reținut că potrivit dispozițiilor art. 510 alin. (2) teza I C. proc. civ., în cazul cererii de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre, iar potrivit alin. (3), în cazul în care se invocă motive care atrag competențe diferite nu va opera prorogarea competenței.

Tribunalul a reținut că revizuenta, prin cererea dedusă judecății, nu a indicat în mod clar care este prima hotărâre în raport de care înțelege să invoce autoritatea de lucru judecat (și implicit existența hotărârilor potrivnice), respectiv dacă este Sentința civilă nr. 350/2016 sau Decizia civilă nr. 3052/A/2016, iar pentru clarificarea acestui aspect, prin rezoluția emisă la data 17 aprilie 2019, instanța a solicitat lămuriri revizuentei.

Prin notele scrise depuse la data de 07 mai 2019, revizuenta a indicat că hotărârea în raport de care i s-a încălcat autoritatea de lucru judecat este Decizia civilă nr. 3052A din 04 august 2016, pronunțată de către Tribunalul București, acest aspect fiind reiterat de revizuentă inclusiv la termenul de judecată acordat.

Conchizând și reținând că hotărârea în raport de care se invocă contrarietatea de hotărâri a fost pronunțată de către Tribunalul București, față de dispozițiile art. 9 alin. (2) coroborate cu art. 510 alin. (2) C. proc. civ., Tribunalul a admis excepția necompetenței materiale a instanței în soluționarea cererii de revizuire și a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în favoarea Curții de Apel București.

Învestită prin declinare, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin Decizia civilă nr. 1397 A din 1 noiembrie 2019, a admis excepția necompetenței materiale, a declinat competența materială de soluționare a cererii privind pe revizuenta S.C. A. S.R.L. și pe intimata Administrația Piețelor Sector 6, în favoarea Tribunalului București; a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestui conflict.

În motivare, această instanță a arătat că prin cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuenta a indicat ca hotărâri potrivnice Sentința nr. 350 din 20 februarie 2016, definitivă prin Decizia civilă nr. 3052A din 04 august 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/2015, și Sentința civilă nr. 6049 din 26 septembrie 2018, definitivă prin Hotărârea nr. 762 din 15 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2018.

Prin precizarea depusă la data de 7 mai 2019, revizuenta a învederat că Sentința civilă nr. 6049 din 26 septembrie 2018 încalcă autoritatea de lucru judecat atât a Sentinței civile nr. 350 din 20 februarie 2016, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, cât și a Deciziei civile definitive nr. 3052A din 4 august 2016, pronunțată de Tribunalul București, această din urmă hotărâre fiind decizia prin care a fost respins, ca nefondat, apelul declarat împotriva Sentinței civile nr. 350 din 20 februarie 2016.

Astfel, instanța a reținut că hotărârile potrivnice la care face referire revizuenta sunt două sentințe pronunțate de Judecătoria Sectorului 6 București, iar în aplicarea regulii de competență prevăzută de art. 510 alin. (2) din C. proc. civ., Curtea a apreciat că instanța competentă a soluționa cererea de revizuire privind existența unor hotărâri definitive potrivnice este Tribunalul București, instanța mai mare în grad față de cea care a dat prima hotărâre, respectiv Sentința civilă nr. 350 din 20 februarie 2016 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București.

Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul prezentei cauze îl reprezintă cererea formulată de S.C. A. S.R.L. privind revizuirea Sentinței civile nr. 6049 din 26 septembrie 2018, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, definitivă prin Decizia nr. 762 din 15 martie 2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, susținându-se că este în contradicție cu Sentința nr. 350 din 20 februarie 2016, definitivă prin Decizia civilă nr. 3052A din 04 august 2016, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, temeiul cererii de revizuire fiind dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.:

"Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (...) 8. Există hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Art. 510 alin. (2) C. proc. civ. prevede că:

"În cazul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad care a dat prima hotărâre. Dacă una dintre instanțele de recurs la care se referă aceste dispoziții este Înalta Curte de Casație și Justiție, cererea de revizuire se va judeca de această instanță."

În cauză, se constată că prin precizarea depusă la data de 7 mai 2019, revizuenta a arătat că hotărârea atacată cu revizuire este Sentința civilă nr. 6049 din 26 septembrie 2018, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6, prin raportare la Decizia civilă nr. 3052A din 4 august 2016, pronunțată de Tribunalul București, prin care a fost respins apelul declarat împotriva Sentinței civile nr. 350 din 20 februarie 2016, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București.

Având în vedere dispozițiile art. 510 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte reține că pentru soluționarea cererii de revizuire competența de soluționare revine Curții de Apel București, instanță ierarhic superioară Tribunalului București, care a pronunțat prima hotărâre.

Pentru aceste considerente, având în vedere de cele anterior reținute, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a a cererii de revizuire formulată de revizuenta S.C. A. S.R.L., în favoarea Curții de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuenta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu intimata Administrația Piețelor Sector 6 București, având ca obiect "evacuare (revizuire)", în favoarea Curții de Apel București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 martie 2020.

GGC - NN