ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 499/2020

HOTĂRÂRE

20.02.2020

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 499/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 13 iunie 2019 pe rolul Judecătoriei Aleșd, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., prin reprezentant legal C., să se constate că, în calitate de fost soț al mamei minorului pârât, nu este tatăl acestuia. S-a mai solicitat să se dispună radierea numelui reclamantului de la rubrica tatăl minorului din registrul Stării Civile, din certificatul de naștere al copilului, precum și de la rubrica numele minorului, urmând ca acesta să poarte numele mamei, respectiv C.. De asemenea, reclamantul a cerut ca autoritatea părintească asupra minorului să se exercite în exclusivitate de către pârâta C..

Prin Sentința civilă nr. 1259/2019 din 15 noiembrie 2019, Judecătoria Aleșd a admis excepția de necompetență teritorială a acestei instanțe, invocată de pârâtul B., prin reprezentant legal C. și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Balș.

S-a reținut în motivare că, în raport de dispozițiile Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 527 din 20 februarie 2018, în materia acțiunilor în tăgada paternității, reclamantul are posibilitatea să aleagă între instanțele deopotrivă competente în soluționarea cauzelor, potrivit art. 113 alin. (1) pct. 1, cu condiția ca pârâtul să nu invoce excepția de necompetență teritorială până la primul termen de judecată.

S-a mai reținut că excepția necompetenței teritoriale a fost invocată de pârât prin întâmpinare și, în raport de domiciliul pârâtului din comuna Iancu Jianu, jud. Olt, a fost admisă, iar competența de soluționare a cauzei a fost declinată în favoarea Judecătoriei Balș.

Învestită prin declinare, Judecătoria Balș a pronunțat Sentința civilă nr. 118 din 3 februarie 2020 prin care a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de reclamant, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Aleșd, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

În motivarea hotărârii pronunțate, instanța a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 113 alin. (1), pct. 1 C. proc. civ. care prevăd o competență teritorială alternativă în cererile privitoare la stabilirea filiației, iar reclamantul are posibilitatea de a alege instanța competentă fără a fi condiționat de poziția pârâtului. Se reține că, în speță, reclamantul a făcut alegerea prin introducerea cererii de chemare în judecată la instanța de la domiciliul său, Judecătoria Aleșd.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Sub aspectul determinării competenței teritoriale în prezentul litigiu, sunt aplicabile dispozițiile art. 107 C. proc. civ., art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. și art. 116 C. proc. civ.

Art. 107 C. proc. civ. instituie regula generală de stabilire a competenței teritoriale, prevederile alin. (1) statuând în sensul introducerii cererii de chemare în judecată la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Potrivit dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai este competentă instanța de la domiciliul reclamantului, în cererile privitoare la stabilirea filiației.

Aceste ultime dispoziții reprezintă norma ce reglementează competența teritorială în cererile privind stabilirea filiației, fiind aplicabile în mod alternativ cu prevederile art. 107 C. proc. civ., în funcție de opțiunea reclamantului, exprimată prin introducerea cererii de chemare în judecată la una dintre instanțele competente teritorial.

Înalta Curte constată că, în cauză, obiectul litigiului este tăgada paternității minorului pârât și solicitarea de radiere a numelui reclamantului de la rubrica tatăl minorului din registrul Stării Civile, din certificatul de naștere al copilului, precum și de la rubrica numele minorului, cereri care se încadrează în categoria celor denumite generic în C. civ. "acțiuni privind filiația", reglementate de dispozițiile art. 421-449 C. civ.

În raport de temeiul juridic al cererii de chemare în judecată, competența teritorială este alternativă fiind deopotrivă competente să soluționeze cauza instanța de la domiciliul pârâtului și instanța de la domiciliul reclamantului.

În litigiul pendinte, Judecătoria Aleșd este instanța de la domiciliul reclamantului, iar Judecătoria Balș este instanța de domiciliul pârâtului.

Conform art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

În speță, reclamantul a ales să sesizeze Judecătoria Aleșd, instanța de la domiciliul său, și, în consecință, prin alegerea făcută de aceasta, în considerarea dispozițiilor art. 116 C. proc. civ. care dau posibilitatea reclamantului să aleagă între mai multe instanțe, însă cu condiția ca acestea să fie deopotrivă competente, a învestit în mod legal această instanță cu soluționarea cauzei, stabilind în mod definitiv competența teritorială în favoarea acesteia.

Prin urmare, Judecătoria Aleșd nu mai putea să dispună, nici din oficiu și nici la solicitarea pârâtului, declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea instanței competente alternativ, respectiv cea de la domiciliul pârâtului.

Față de obiectul cauzei și de textele de lege invocate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Aleșd.