ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2324/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, sub nr. x/2019 la data de 30 septembrie 2019, contestatorii A. și B. au solicitat, în temeiul art. 503 alin. (1), art. 504 alin. (1) și (2), art. 505, art. 506 C. proc. civ., raportat la art. 148, art. 155, art. 194 - 197 din același cod, la art. 16, art. 20, art. 21, art. 24, art. 129 din Constituția României, art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, anularea Încheierii de ședință nr. 573 din 13 martie 2019 pronunțată în dosar nr. x/2019 de către această instanță.

În motivare, contestatorii au arătat că au formulat mai multe cereri de strămutare ale aceluiași dosar al Curții de Apel București, respectiv dosar nr. x/2018 și dosarele asociate componente. Deși în litigiile aflate pe rol a fost indicată adresa pârâtului B. ca fiind în SUA, 2400 NW 80th ST.98117, Statul Seattle, toate procedurile de citare au fost comunicate, în mod nelegal, la adresa moștenirii din București, str. x, prin afișare.

Întrucât procedura de citare a fost realizată în condiții de nelegalitate, a fost prejudiciat dreptul la apărare al contestatorilor, întrucât nu au avut cunoștință de termenele acordate.

Prin întâmpinarea formulată la data de 26 noiembrie 2019, intimata C. a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a numitului A. față de celălalt contestator, excepția lipsei calității procesuale active a numitului A., excepția lipsei de interes în promovarea prezentei cereri a numitului A., excepția de inadmisibilitate a cererii. În subsidiar, intimata a solicitat respingerea, ca nefondată a contestației în anulare și sancționarea petentului cu o amendă judiciară în cuantumul maxim prevăzut de art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., pentru exercitarea abuzivă și cu rea-credință a drepturilor procesuale.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru, pentru formularea contestației în anulare titularul cererii datorează o taxă de 100 RON.

Prevederile art. 33 alin. (1) din același act normativ, statuează că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, iar dispozițiile art. 197 C. proc. civ. prevăd că, în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează acesteia, nerespectarea acestei obligații fiind sancționată cu anularea, în condițiile legii.

În cauză, se constată că prin Rezoluția din 4 octombrie 2019, s-a pus în vedere contestatorilor, sub sancțiunea anulării cererii ca netimbrată, să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, conform dispozițiilor art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, aceștia fiind citați pentru prezentul termen de judecată cu această mențiune.

Cu toate acestea, contestatorii nu s-au conformat obligației stabilite de către instanță, situație față de care devin incidente dispozițiile legale referitoare la sancțiunea nulității pentru netimbrare.

Având în vedere că excepția de netimbrare a cererii este prioritară oricăror alte aspecte procedurale, nu se mai impune analiza excepțiilor invocate de către intimată prin întâmpinare.

În ce privește solicitarea de amendare a contestatorului A. cu o sumă în cuantumul maxim prevăzut de art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., pentru exercitarea abuzivă și cu rea-credință a drepturilor procesuale, astfel cum a fost formulată de către intimată prin întâmpinare, Înalta Curte constată că această sancțiune nu se mai impune a fi aplicată, în condițiile în care, în considerarea nerespectării dispozițiilor art. 172 C. proc. civ. privind obligația indicării domiciliului actual, s-a apreciat că procedura de citare este legal îndeplinită cu acesta, astfel încât conduita sa procesuală a fost deja sancționată în modalitatea menționată.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula, ca netimbrată, contestația în anulare formulată de contestatorii A. și B. împotriva Încheierii de ședință nr. 573 din 13 martie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrată, contestația în anulare formulată de contestatorii A. și B., împotriva Încheierii de ședință nr. 573 din 13 martie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, în contradictoriu cu intimata C., cu domiciliul în București, str. x.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 decembrie 2019.

GGC - CL