Mysakova împotriva Cehiei

Doamna Bohumila Myšáková este o cehă cehă care s-a născut în 1924 și locuiește în Praga. Ea a fost reprezentată în fața Curții de dl M. Červinka, un avocat practicant în Praga. Guvernul ceh („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl V. Schorm, de la Ministerul Justiției. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 8 octombrie 1991, reclamantul și cele două surori ale ei, în baza Legii privind proprietatea terenurilor, au invitat Oficiul de Teren Praga-Vest (pozemkový úřad) să transfere în proprietatea lor trei parcele de teren care au fost expropriate de la mama lor în 1949 și, unele dintre acestea, au fost transferate la proprietatea persoanelor fizice într-o procedură de atribuire.

La 15 mai 1995, reclamantul a semnat un acord cu cele două surori, care și-au respins drepturile de restituire în favoarea ei. Reclamantul a încheiat acorduri de restituire cu Oficiul de District Praga-Vest (Okresní úřad) la 23 mai 1995. Oficiul de Teren și-a dat aprobarea la 6 iunie 1996. Un anumit dl și dna K., dl B. și dl și dna M. a apelat împotriva aprobării Oficiului de Teren, susținând că parcele de teren au fost atribuite legii lor sau că le-au cumpărat cu bună credință de la foștii cetățeni. La 5 mai 1998, Ministerul Agriculturii a anulat aprobarea și a trimis cazul înapoi la Oficiul de Teren. Procedura de restituire încheiată prin decizia Curții Constituționale (Ustavní soud) din 27 februarie 2003. Dreptul și practica interne relevante privind remediile pentru durata procedurii judiciare sunt menționate în hotărârea Curții în cazul Vokurka v. Republica Cehă, nr. 40552/02 (dec.), §§ 11-24, 16 octombrie 2007).

The applicant, Ms Bohumila Myšáková, is a Czech national who was born in 1924 and lives in Prague. She was represented before the Court by Mr M. Červinka, a lawyer practising in Prague. The Czech Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr V. A. Schorm, from the Ministry of Justice. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. On 8 October 1991 the applicant and her two sisters, relying on the Land Ownership Act, invited the Prague-West Land Office (pozemkový úřad) to transfer into their ownership three plots of land which had been expropriated from their mother in 1949 and, some of them, had been transferred to the ownership of natural persons in an assignment procedure.

On 15 May 1995 the applicant signed an agreement with her two sisters, who disclaimed their restitution rights in her favour. The applicant entered into restitution agreements with the Prague-West District Office (okresní úřad) on 23 May 1995. The Land Office gave its approval on 6 June 1996. A certain Mr and Ms K., Mr B. and Mr and Ms M. appealed against the Land Office’s approval, alleging that the plots of land had been lawfully assigned to them or that they had bought them in good faith from former assignees. On 5 May 1998 the Ministry of Agriculture quashed the approval and sent the case back to the Land Office. The restitution proceedings terminated by a decision of the Constitutional Court (Ústavní soud) of 27 February 2003. The relevant domestic law and practice concerning remedies for the length of judicial proceedings are stated in the Court’s decision in the case of Vokurka v. Czech Republic, no. 40552/02 (dec.), §§ 11-24, 16 October 2007).