ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1635/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 21 martie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale, formulată de petentul A..

În motivare, a arătat că, prin excepția de neconstituționalitate dedusă judecății, petentul A. a solicitat, în temeiul art. 29 din Legea nr. 47/1992, sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) și (3), art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) și (2), art. 20 alin. (1) și (2), art. 21 alin. (1), (2) și 3, art. 24 alin. (1), art. 31 alin. (1) și (2), art. 44 alin. (1) și (2), art. 46, art. 53, art. 126 alin. (3) și art. 129, art. 136 alin. (5), art. 147 alin. (4) din Constituția României, respectiv a prevederilor art. 488 pct. 4, 5, 6 și 8, art. 125, art. 174 alin. (1) și (3), art. 175 alin. (1) și (2), art. 249, art. 251, art. 271 alin. (1), art. 273, art. 274 alin. (1) și (3), art. 275 alin. (1) și (2), art. 301 alin. (2), art. 483 alin. (3) și (4) și art. 456 C. proc. civ. și a celor reglementate de art. 96 din Legea nr. 303/2004.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, a susținut că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, petentul fiind parte în cauză, excepția având legătură cu soluționarea cauzei, iar articolele de lege vizate de neconstituționalitate nu au făcut obiectul unei asemenea excepții.

Instanța a analizat condițiile de admisibilitate ale cererii de sesizare a Curții Constituționale, constatând că aceasta a fost ridicată de petentul A. într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curți, având ca obiect recursul declarat de această parte împotriva Deciziei civile nr. 343 din 17 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă.

Deși petentul a indicat textele legale care, în opinia sa, sunt neconstituționale, Înalta Curte a reținut că o parte dintre acestea vizează norme legale din Constituția României, aspect constatat și de intimatul Ministerul Justiției prin punctul de vedere formulat la data de 18 martie 2019.

Or, aceste texte de lege nu pot forma obiectul excepției de neconstituționalitate, întrucât, acest mijloc procedural presupune examinarea conformității unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare prin raportare la normele din Constituția României.

Cât privește celelalte texte de lege apreciate ca nefiind constituționale, din noul C. proc. civ., respectiv art. 96 din Legea nr. 303/204, Înalta Curte a reținut că, în susținerea excepției de neconstituționalitate, petentul nu a arătat în raport de care articole din Constituție invocă excepția menționată și care este legătura dintre textele legale și cauza pendinte, în sensul prevăzut de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Împotriva acestei soluții, la data de 9 aprilie 2019, ștampilă plic, petentul a declarat recurs.

În cuprinsul criticilor, a arătat că instanțele nu au respectat dispozițiile legale, normele fundamentale, ceea ce a produs petentului mari prejudicii.

Analizând excepția tardivității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 29 alin. (6) Legea nr. 47/1992 "Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile".

În speța de față, prin încheierea din 21 martie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, a fost a respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale, formulată de petentul A..

În aplicarea textului de lege mai sus citat, încheierea a fost pronunțată cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunțare, iar termenul de declarare al acestei căi de atac s-a împlinit la data de 23 martie 2019.

Drept urmare, recursul formulat de contestator și expediat prin poștă la data de 9 aprilie 2019, este tardiv, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 21 martie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 octombrie 2019.

GGC - GV